Românii utilizează intensiv inteligența artificială, în special în sfera personală, înainte ca politici publice sau programe de formare să fie implementate. Conform unui sondaj realizat în perioada 17-21 iunie 2026 pe un eșantion de 2.002 respondenți, adopția tehnologiei este aproape universală printre tineri și variată în rândul celorlalte generații, în timp ce nivelul de competență rămâne redus.
Extinderea utilizării AI în populație
Peste 83% dintre români folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% afirmă că nu le folosesc deloc. Utilizarea este predominant personală, fiind raportată de 77,9% dintre respondenți. La locul de muncă, folosesc astfel de instrumente 15,4%, iar la școală sau facultate doar 9,3%.
Dintre utilizatori, 50,7% interacționează cu tehnologia de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% zilnic. Astfel, aproape 77% dintre cei care folosesc AI o fac cel puțin săptămânal.
Diferențe trans-generaționale și de educație
Utilizarea AI este aproape totală la tinerii de 18-29 de ani, cu 97% dintre aceștia folosind tehnologia. În grupurile de vârstă 50-59 de ani, procentul scade la 68,5%, iar peste 70 de ani, utilizează AI doar 29,3%.
Nivelul de educație influențează și el: 80% dintre persoanele fără studii superioare folosesc AI, comparativ cu 93,3% dintre absolvenții de studii superioare.
Competențele și percepțiile asupra AI
Doar 11,1% dintre utilizatori se consideră avansați în utilizarea AI, iar 48,1% au competențe de nivel de bază. Aproape 41% se poziționează la nivel mediu, indicând o utilizare înaintea dobândirii unor abilități solide.
Cetățenii recunosc beneficiile, precum economia de timp, menționată de 65,4%. În același timp, 55,5% cred că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% consideră că generează riscuri pentru datele personale și securitate.
Percepția asupra impactului AI asupra locurilor de muncă
Deși 55,5% dintre români privesc cu îngrijorare posibilitatea ca AI să elimine locuri de muncă, doar 21,9% se tem pentru propria siguranță la locul de muncă în următorii cinci ani. Majoritatea respondenților, 51,1%, nu se simt personal afectați sau nu sunt îngrijorați de această posibilitate.
Acceptarea AI în instituțiile statului
Respondenții manifestă o reticență crescută față de utilizarea AI în domeniul sănătății și pentru decizii care privesc drepturile, unde 69,7% se declară inconfortabili în privința unor diagnostice automate. În schimb, în sarcinile administrative, acceptarea este mai mare: 38% sunt confortabili cu trierea cererilor și dosarelor, iar 42,2% au o percepție favorabilă asupra evaluării performanței funcționarilor.
Percepția publicului indică un principiu de guvernanță: acceptarea AI depinde de scopul deciziei, fiind favorabilă unde accelerează munca administrativă și respinsă în cazul deciziilor care implică judecată umană în sănătate sau drepturi.
Contextul și inițiativele din domeniul digitalizării
Studiul a fost realizat ca parte a studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”. Rezultatele reflectă o situație în care utilizarea AI depășește nivelul actual de competențe, evidențiind nevoia de programe de instruire și politici publice adaptate.
Lansat în martie 2025, think tank-ul Edge Institute, inițiativa având suport din sectorul tech, mediul de business, societatea civilă și mediul academic, urmărește facilitarea transformării digitale a României.
