NATO a semnat opt acorduri pentru dezvoltarea capacităților militare moderne la summitul de la Ankara, în timp ce România participă doar sporadic la proiecte strategice, cu o industrie națională limitată în domeniul tehnologiei de apărare. Deși țara noastră a aderat la programe de recunoaștere spațială, muniție antinavă, drone și sisteme antidrone, lipsa unei industrii de apărare competitive ridică semne de întrebare privind posibilitatea de a participa activ la aceste inițiative.
Participarea României în programele NATO și producția națională
Reprezentantul ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat că industria națională produce drone numai pentru export. El a menționat că nu există comenzi de drone pentru armata română. Filiala Carfil produce drone aeriene, iar Moreni drone terestre care sunt exportate în mai multe țări, printre care și Vietnamul.
Situatia companiilor private de drone
Există, de asemenea, companii private în România care ridică drone, dar sursele NATO au explicat că aceste vehicule nu au fost testate în condiții reale de luptă. Analiștii subliniază că eficacitatea armamentului poate fi confirmată doar pe front, aspect esențial în actualul context geopolitic.
Producția de muniție NATO de 155 mm
Pentru muniția de calibru NATO 155 mm, folosită intens pe frontul ucrainean din urmă cu peste patru ani, România nu este implicată în proiecte de producție. În timp ce nouă state europene au convenit să dezvolte un prototip pentru această muniție, țara noastră continuă să importe muniții din SUA și Coreea de Sud, chiar dacă în ultimii 20 de ani a solicitat în repetate rânduri o linie de producție locală.
Răzvan Pîrcălăbescu a declarat că linia de fabricație pentru calibru 152 mm poate fi reconvertită pentru 155 mm, fiind utilizată deja pentru alte calibere. În 2024, România a obținut un împrumut de 220 milioane de dolari din SUA pentru a dezvolta producția de muniție pentru calibru 155 mm și 120 mm, însă proiectele concrete încă lipsesc.
Inovație în domeniul apărării și potențialul național
Analistul Răzvan Botiș, membru în consiliul acceleratorului de inovare NATO, a declarat că fabricile de stat din România au pierdut trenul inovației în sectorul de apărare. În ciuda acestui fapt, el a identificat potențial în domenii precum inteligența artificială și procesarea de date, considerând că colaborările între companii românești și ucrainene ar putea ajuta la absorbția tehnologiei.
Acorduri internaționale și colaborarea cu Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat la Ankara noi acorduri pentru construcția comună de drone și sisteme antidrone cu mai multe state. Cu toate acestea, colaborarea româno-ucraineană în aceste domenii întârzie, evidențiind dificultățile României de a valorifica potențialul industrial în cadrul NATO.
Deși țara noastră participă la anumite programe NATO, lipsa unei industrii naționale dezvoltate în tehnologia de apărare limitează implicarea activă în proiecte strategice ale alianței.
