România a primit până în prezent aproximativ 13 miliarde de euro pentru patru cereri de plată din planul de redresare și reziliență aprobat de Comisia Europeană, fiind unul dintre statele care au beneficiat de fonduri reglementate în acest cadru. Alte țări, precum Franța, au primit peste dublu, adică 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda a încasat 928,9 milioane de euro.
Unele state cu un număr redus de cereri depuse au primit și sume mai mici. Bulgaria și Estonia au fiecare trei cereri de plată, Bulgaria primescând 3,27 miliarde de euro, iar Estonia o sumă semnificativ mai mică. Olanda, cu trei cereri, a încasat 3,07 miliarde de euro. În același timp, Ungaria a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, fiind în conflict cu Bruxelles-ul în ultimii ani.
Țările cu cele mai multe cereri de plată și sume primite
Italia dominatează schemele europene, având deja achitate nouă cereri și primind 165,99 miliarde de euro, dintre care 60,72 miliarde de euro sub formă de granturi și 105,27 miliarde de euro prin împrumuturi. Croația și Portugalia au fiecare câte opt cereri de plată, primind în total 7,29 miliarde, respectiv 14,92 miliarde de euro. Grecia, cu șapte cereri, a primit 24,6 miliarde de euro, în timp ce Slovacia, tot cu șapte, a încasat 5,21 miliarde.
Spania are cinci cereri de plată și a primit în total 71,36 miliarde de euro, în timp ce Polonia, cu un număr similar de cereri, a primit aproximativ 34 de miliarde de euro.
Perspectiva pentru România
România are în plan depunerea a încă două cereri de plată. Prima ar trebui să fie trimisă cât mai curând, deoarece va include un număr redus de jaloane și ținte. A doua cerere urmează să conțină peste o sută de jaloane și ținte, printre care se află și implementarea legii salarizării.
Există îngrijorări legate de posibilitatea îndeplinirii obiectivului legii salarizării. Legea nu a fost încă trimisă din Guvern în Parlament, fiind nevoie de o sesiune parlamentară extraordinară pentru adoptare. Dacă legea nu va fi aprobată, România va pierde suma de 770 milioane de euro din fondurile europene.
În concluzie, următorii pași pentru România sunt depunerea cererilor de plată și gestionarea cu succes a obiectivelor stabilite pentru a evita penalizarea financiară solicitată de Uniunea Europeană.
