România se află în fața unei creșteri a interesului politic al cetățenilor, iar intenția de vot devine mai clară după o perioadă de instabilitate politică. Potrivit unui recent sondaj efectuat de Agenția de Rating Politic, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidul AUR ar obține 36,4% din voturi, fiind în continuare cel mai votat, urmat de PNL cu 22,4%, PSD cu 17,9% și USR cu 10,5%. Celelalte formațiuni din sondaj sunt UDMR cu 4,9%, SOS România cu 2,9%, SENS și PMP cu câte 1,3%, POT cu 1,9%, și REPER cu 0,6%.
AUR menține avantajul, PNL înregistrează cea mai mare creștere
Partidul AUR rămâne primul în preferințele electoratului, în ciuda unei creșteri mici, de la 35,8% la 36,4%. PNL a înregistrat cea mai semnificativă creștere de la 14,2% în aprilie la 22,4%, devenind formațiunea cu cea mai rapidă ascensiune. PSD a crescut marginal, de la 17,2% la 17,9%, în timp ce USR a scăzut de la 11,2% la 10,5%.
Raportul precizează că aceste procente sunt calculate pe baza populației active, excluzând 16,4% dintre români nehotărâți și 14,8% care au declarat că nu ar vota sau nu au răspuns.
Mobilizarea electorală crescută în condițiile crizei politice
Potrivit concluziilor, instabilitatea politică din ultimele luni a avut un efect asemănător unei campanii electorale, evidențiind o creștere a interesului pentru politică. Astfel, mulți alegători indeciși și-au format în ultimele luni opțiuni de vot, punând în avantaj partidele mari.
Raportul menționează că PNL este formațiunea care a înregistrat cel mai mare progres în intenția de vot în ultima perioadă. În același timp, AUR păstrează un avantaj față de partidele tradiționale, iar PSD își păstrează baza electorală. USR resimte presiunea pierderii de alegători către PNL, fenomen legat de așa-numitul „efect Bolojan”.
Încredere în lideri politici și responsabilitatea crizei
În ceea ce privește încrederea în lideri, George Simion ocupă primul loc cu 35%, urmat de Ilie Bolojan cu 29,5%, Nicușor Dan cu 24,2%, și Dominic Fritz cu 20,1%. Creșterea notabilă de încredere a avut loc pentru Ilie Bolojan, de la 21,8% în aprilie, la 29,5%.
Referitor la responsabilitatea pentru criza politică, 21,7% dintre respondenți îl indică pe PSD, iar 21,4% consideră că toate partidele sunt vinovate în egală măsură. Alți 15,7% îl consideră responsabil pe premierul Ilie Bolojan, iar 14,8% pe președintele Nicușor Dan. AUR este considerat responsabil de 4,4% dintre participanți, PNL de 2,7%, iar USR de 1,5%.
Percepția asupra acțiunilor președintelui Nicușor Dan
Referitor la modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat criza politică, 33,7% dintre respondenți consideră că nu a avut un plan clar și a reacționat doar la evenimente. Alți 19% cred că a fost neutru și a mediat între partide, în timp ce 14,3% susțin că a favorizat PSD, iar 14,2% că a susținut PNL și Ilie Bolojan.
Opinii despre viitorii premieri și soluții pentru criză
Majoritatea respondentilor, 56,1%, spun că niciunul dintre candidații avansați pentru funcția de premier nu este potrivit pentru a conduce Guvernul. În listele testate, Sorin Grindeanu are cel mai mare sprijin, de 11,5%, urmat de Siegfried Mureșan cu 8,7%. Adrian Veștea este votat de 2,5%, iar Eugen Tomac de 1,5%.
Pentru soluțiile de depășire a crizei, 33,2% preferă organizarea de alegeri anticipate. Alți 11,4% susțin refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, iar 11,3% aleg un guvern tehnocrat, conform sondajului.
Creșterea interesului pentru vot și participare
54,9% dintre respondenți afirmă că ar fi foarte probabil să participe la alegeri dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare, față de 48% în aprilie. Autorii raportului notează că această creștere se datorează mobilizării generate de criza politică și reducerea numărului de alegători indeciși.
Metodologia cercetării
Sondajul a fost realizat între 30 iunie și 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 persoane adulte. Cercetarea s-a făcut prin interviuri telefonice și online, cu o eroare statistică de ±2,8% la nivel național. Raportul menționează că întrebările și indicatorii au fost realizați de Agenția de Rating Politic, fără influență externă sau contracte de consultanță.
