Guvernul român a continuat în 2023 să-și finanțeze deficitul bugetar în principal prin emisiuni de euroobligațiuni, iar datoria publică a atins niveluri care impun atenție asupra sustenabilității economiei naționale. Oficialii Băncii Naționale a României avertizează asupra fragilității economiei și sublinează necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală și investiții pentru reducerea riscului de credibilitate.
Impactul datoriei publice și al costului de finanțare
Leonardo Badea, prim viceguvernatorul BNR, afirmă că stabilitatea pe termen lung nu depinde doar de volumul datoriei, ci de diferențialul „r-g”, indicând diferența dintre costul real al finanțării (r) și rata de creștere economică (g). Când economia crește mai rapid decât costul împrumuturilor, datoria se poate diminua natural în PIB. Însă, acest avantaj nu este garantat, fiind expus riscurilor legate de inflație, volatilitatea piețelor și schimbări în percepția riscului de țară.
Finanțarea deficitului și dependența de piețele externe
Deficitul bugetar se acoperă în mare parte prin împrumuturi externe, în special prin emisiuni de Eurobonduri, ce au atins o valoare netă anuală de 82 miliarde lei. Sursele interne, reprezentate de instituțiile financiare locale, și-au păstrat rolul de finanțator major, dar saturarea acestor surse a făcut ca statul să acționeze intens pe piețele internaționale.
Riscuri și avantajele finanțării externe
Emisiunile de euroobligațiuni permit prelungirea scadențelor, ceea ce diminuează riscul de refinanțare pe termen scurt. Totuși, această strategie crește dependența de apetitul investitorilor globali și de riscul valutar. Menținerea prezenței active pe piețele externe este esențială pentru a preveni supraîncărcarea lichidităților pe plan local și pentru a evita presiunile inflaționiste.
Pozitia strategică și riscurile structurale
Pivotarea către piețele externe este determinată de limitările economiei interne în privința economisirii și de interdependența dintre datoria suverană și bilanțurile bancare locale. În condițiile în care nevoile brute de finanțare ating recorduri raportate la PIB, continuarea accesului pe piețele externe asigură fluiditatea resurselor și ajută la evitarea unei presiuni excesive asupra sectorului privat.
Perspective pentru 2026 și măsuri recomandate
Deși necesarul de finanțare externă înregistrează o tendință de scădere pentru anul 2026 comparativ cu ani precedenți, el rămâne un pilon vital în gestionarea deficitului și în menținerea costurilor de creditare la niveluri acceptabile. Reforme fiscale credibile și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt considerate de oficialii BNR ca pârghii fundamentale pentru o economie rezilientă și pentru reducerea riscurilor generate de datoria publică crescută.
