Un studiu recent realizat de Fundația Friedrich-Ebert România analizează profilul și cauzele pentru care electoratul partidului suveranist AUR și-a reconfigurat susținerea, evidențiind o migrare masivă dinspre vechii votanți ai PSD. Cercetarea, intitulată „Fenomenul AUR și reconfigurarea electoratului românesc”, aduce în lumină principalele surse și caracteristici ale celui mai dinamic partid politic din ultimele alegeri.
Transferul dinspre PSD, principalul motor al creșterii AUR
Studiul arată că majoritatea creșterii electorale a AUR provine din două surse: peste 750.000 de voturi noi, provenind din neparticiparea la vot anterior, și transferul susținătorilor dinspre PSD. Sociologii Mircea Comșa și Bogdan Voicu confirmă că PSD rămâne cea mai importantă forță de mobilizare pentru AUR.
Electoratul AUR are o încredere scăzută în instituțiile statului, precum Parlamentul, Guvernul, justiția, presa sau banca centrală. Singura instituție percepută diferit este Biserica, care păstrează o încredere relativ ridicată în rândul susținătorilor AUR. Această încredere în Biserică și percepțiile negative asupra direcției țării, diferențiat față de perioada comunistă, contribuie la consolidarea unui profil conservator și eurosceptic.
Pentru a recâștiga acest electorat, specialiștii sugerează fie un eșec al unei eventuale guvernări AUR, fie un succes care să persiste și să legitimeze partidul ca opțiune de alternativă. În cazul unui eșec, există riscul ca AUR să rămână un actor de durată pe scena politică, similar modelelor din Ungaria, Cehia sau Austria.
Diferențe în electoratul din diaspora față de cel din țară
Electoratul AUR din diaspora este mai difuz și mai mobil față de cel din țară. Comșa observă că majoritatea voturilor AUR din afara granițelor vin de la alegători noi, fără o legătură clară cu rețele locale, și reprezintă un vot contestatar, împotriva elitelor politice.
În 2020, AUR a obținut aproximativ 61.000 de voturi în diaspora, majoritatea de la persoane care anterior nu votaseră. La alegerile din 2024, numărul acestora a crescut la circa 201.000 de voturi, dintre care 179.000 au fost de la alegători noi. Numai 23% dintre cei care votaseră AUR în 2020 păstrează același vot în 2024, restul migrează spre alte opțiuni, precum SOS România.
Motivul principal al acestei mobilități este percepția că plecarea lor reprezintă un eșec al statului român și al partidelor din țară. Astfel, electoratul diasporei manifestă o preferință pentru protest și pentru votul împotriva „celor de acasă”, motiv pentru care tendința este de a rămâne volatil și difuz.
Profilul voterului AUR în diaspora
Profilele concrete ale alegătorilor AUR din diaspora sunt dificil de identificat, din cauza lipsei datelor individuale. Comșa indică însă că votul are o componentă mai politică decât sociodemografică, fiind expresia nemulțumirii față de politică, neîncrederii în elite și dorinței de o alternativă antisistem.
Experiența migranților și percepția asupra statului român ca fiind responsabil pentru plecare contribuie la această atitudine. Electoratul diasporei este format din persoane plecate în perioade și țări diferite, cu niveluri sociale variate, dar unite de sentimentul că sistemul le-a neglijat sau le-a împins să plece. Astfel, votul AUR devine o formă de sancțiune politică.
Informarea și comportamentul electoral al simpatizanților AUR
Votanții AUR se informează în special de pe rețelele sociale, preferând media alternativă față de canalele tradiționale. Comșa explică această alegere prin niveluri foarte scăzute de încredere în instituțiile tradiționale, inclusiv în mass media mainstream, percepută ca parte a sistemului politic.
Rețelele sociale și mediile digitale favorizează mesaje scurte, emoționale și conflictuale, care amplifică nemulțumirea și mobilizează electoral. În plus, susținerea pentru Biserică, percepută ca o instituție de stabilitate și continuitate, contribuie la apropierea electoratului AUR de valorile conservatoare și identitare.
Electoratul antisistem și relația cu partidele tradiționale
Partidele nonpopuliste, precum PSD și PNL, întâmpină dificultăți în atragerea acestui segment de electorat, care preferă discursuri simple, alternative, și este foarte volatil. În 2024, estimările indică că circa 755.000 de voturi AUR din țară provin de la oameni care nu au votat anterior la parlamentare, marcând o reactivare a participării electorale, dar și o creștere a oportunismului politic.
AUR a fost eficient în exploatarea sentimentului de dezafiliere față de sistem, abordând teme de identitate, suveranitate, corupție și ordine morală, mesaje mediatizate intens prin social media și lideri cu vizibilitate.
Pentru partidele tradiționale, recuperarea acestor alegători reprezintă o provocare dificilă. Specialiștii consideră că în contextul actual, recâștigarea acestei mase va depinde de credibilitatea și eficiența guvernărilor viitoare, precum și de implementarea unor politici concrete și transparente.
Rolul Bisericii și diferențele în valorile electoratului
Biserica are un rol de stabilitate pentru alegătorii AUR, fiind percepută ca o instituție de reziliență, în contrast cu încrederea slabă în celelalte instituții. Comșa explică că această încredere ridicată în Biserică și preoți este legată de percepția că aceștia reprezintă continuitate și identitate, mai ales într-un mediu perceput ca instabil.
Analiza arată că votanții AUR manifestă valori conservatoare, mai apropiați de valorile tradiționale, și sunt mai sceptici față de democrația liberală și integrarea europeană. Aceștia sunt preocupați de suveranitate, familie și identitate națională, atribuind Bisericii, din punct de vedere simbolic, un rol de garant al stabilității morale și sociale.
Concluzii despre coerența și viitorul electoral al AUR
Studiul indică faptul că, în cazul AUR, o parte semnificativă a electoratului are convingeri conservatoare, naționaliste și antisistem, iar această coerență se manifestă și în valorile legate de religie și identitate. Diferențele între susținătorii săi din diaspora și cei din țară sunt notabile, însă ambele grupuri se caracterizează prin mobilitate și susceptibilitate de a migra spre alternative mai radicale.
Recuperarea electoratului AUR de către partidele tradiționale va rămâne dificilă în condițiile în care acest partid și-a consolidat un nucleu solid, bazat pe valori și percepții sociale contrare ofertelor clasice, iar încrederea în instituțiile statului continuă să fie scăzută.
