Un cimitir situat în apropierea satului Dumbrava, din județul Bihor, conține aproximativ 1.020 de morminte, estimate drept reprezentând peste 1.100 de decese legate de casele lui Viorel Pașca. Autoritățile susțin că în ultimii 35 de ani statul român nu a reușit să soluționeze problema și să evite aceste tragedii, istoria ridicând o relatare despre suferință neînfricată, comparabilă cu evenimentul Revoluției din 1989.
Cimitirul și numărul decedaților
Cimitirul se află la marginea satului și este identificat ca fiind continuarea celui al satului, fiind situat în proprietatea Parohiei Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Dumbrava. În parcursul a trei decenii, aproximativ 1.020 de persoane sunt îngropate aici, conform datelor obținute de autorități, deși numărul de cruci nu include toate persoanele decedate, fiind înregistrate în jur de 800 de cruci metalice.
Estimările privind numărul real al persoanelor decedate variază între 1.020 și peste 1.100, număr ce include victimele decedate în urma internărilor în casele lui Pașca. În cimitir nu se află toate crucile celor morți, deoarece unele cruci au fost doborâte de vânt sau au fost lăsate fără brațe, rămânând în pământ. În 2023, au fost aduse și nuova victime pe un teren la capătul cimitirului, unde au fost îngropați în solul plin de gunoaie, răscolit de un buldozer.
Puncte de vedere și controverse
Viorel Pașca afirmă că în cei 20 de ani de activitate filantropică a primit „două sigur, maxim trei” persoane cu identitate necunoscută, toate fiind îngropate la marginea satului, cu date despre decesul din 2016, 2021 și 2023. El susține că există aproximativ 1.100 de cruci și a declarat că numărul de decese ar fi mai mare, adăugând că diferența față de cifrele oficiale ar ține de ignoranță sau răutate.
Anchetatorii suspectează că terenul și cimitirul nu aveau autorizație pentru înmormântări și că victimele au fost tratate ca simple mijloace de profit, sumele provenind din ajutoarele de înmormântare fiind parțial însușite de membrii grupării conduse de Pașca. În timpul activității, sicriele erau cumpărate doar pentru cei decedați în spitale, restul fiind înmormântați în scânduri de lemn, cu o slujbă de circa 5 minute, condusă de preotul Iulian Terec de la biserica din Dumbrava.
<রম>Preotul ortodox din sat nu a participat la servicii funebre, cimitirul fiind greco-catolic, iar religia decedaților nu este clară, unele persoane având nume și origini din zone precum Constanța sau Turcia, după cum susține Pașca.
Monument și condiții de administrare
Pe zidul monumentului din sat suntFix plăcuțe cu informații despre activitatea centrelor de sprijin ale lui Pașca, dar și despre modul în care victimele au fost tratate după moarte. În amintirea celor decedați, a fost construit un monument în urmă cu doi ani, care conține plăcuțe informative. De pe acest monument deduc că în acea perioadă, activitatea de îngrijire a bolnavilor a fost asigurată majoritar de femei fără pregătire specializată.
Aproximativ 800 de cruci, majoritatea din metal, acoperă mormintele, însă anumite cruci au fost doborâte sau sunt incomplete. În terenul din apropierea cimitirului, iarna, a fost cultivată rapiță, iar în alte zone se află lanuri de porumb. Toate aceste terenuri și împrejurimile sunt în proprietatea parohiei locale.
În ultimii 20 de ani, bilanțul morților rămâne o estimare, fiind acoperit de atâtea necunoscute și controverse. Autoritățile și ancheta continuă pentru clarificarea circumstanțelor în care au decedat aceste persoane, precum și pentru responsabilizarea celor implicați în eventuale activități ilegale.
