**Curtea de Apel București amână judecarea lui Viorel Pașca, liderul azilelor ilegale din Bihor, până pe 13 iulie**
Pe 9 iulie, Curtea de Apel București a decis să amâne pentru luni, 13 iulie, pronunțarea în cazul lui Viorel Pașca, liderul unei rețele de azile neautorizate din Bihor, aflat sub control judiciar în cadrul unui dosar presupus a fi legat de activități de exploatare a persoanelor vulnerabile.
–
Informații de la procurori
Procurorii DIICOT susțin că Viorel Pașca nu recruta bătrâni și bolnavi, ci asigura că aceștia ajungeau în azilele sale prin trimitere de la spitale și direcții de asistență socială.
Conform anchetei, în perioada în care a activat, Pașca a primit pacienți din spitale din Sibiu, Satu Mare, Brașov, Timișoara, București, Constanța și Botoșani.
După sosire, beneficiarei ai asociației „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă” își pierdeau acte sau carduri bancare, pe care Pașca le lua pentru a obține indemnizații pe numele lor.
Procurorii arată că aceste activități vizau transformarea filantropiei în o afacere de familie, cu scopul de a obține profituri substanțiale.
Perchezițiile au scos la lumină 217 carduri bancare emise pe numele persoanelor găzduite, precum și sume de bani în valută și lei, pentru care familia Pașca nu a oferit explicații clare.
Din documente, rezultă că Viorel Pașca deținea două conturi bancare, unul gol, și altul în care transfera fondurile provenite de la beneficiari.
El nu a răspuns la întrebări referitoare la motivul construcției mai multor case fără autorizație, fie ca locuințe permanente, fie ca azile.
–
Activitatea socială despre care se susține că ascunde exploatare
Anchetatorii afirmă că grija aparent dezinteresată a lui Pașca a fost doar o fațadă pentru exploatarea persoanelor vulnerabile.
Procurorii indică faptul că membrii familiei Pașca aveau niveluri de educație diferite, Emanuel Pașca fiind viceprimar și vicepreședinte al asociației, cu studii superioare. În schimb, ceilalți membri ai familiei aveau cel mult studii gimnaziale sau liceale și nu aveau meserii.
Judecătorul a reținut că, deși beneficiarilor le erau asigurate condiții minime de cazare, aceștia erau adesea supuși la tratamente inadecvate și restrictive, precum confiscarea telefonului mobil pentru a-i izola de familie.
Procurorii susțin că, odată cu primirea în azile, beneficiarii nu primeau tratament medical corespunzător, fiind supuși unor practici timpuri și empirice, precum administrarea de medicamente după ureche sau fără o evaluare reală.
Au fost menționate cazurile unor pacienți cu leziuni sau infestații cu viermi, care nu au fost tratați în mod adecvat, iar starea lor s-a degradat până la stadiul de putrefacție.
De asemenea, s-au documentat nereguli în administrarea medicamentației, uneori fără consult medical, și lipsa personalului calificat pentru situații de urgență.
–
Neglijarea medicală și urgențele non-tratate
Procurorii arată că pacienți în stare critică nu au fost tratați la timp.
Există dovezi ale unor situații în care pacienți cu AVC sau dificultăți respiratorii nu au fost ambulancechemați în mod prompt, deși erau înpericol de viață.
Discuțiile interceptate relevă că personalul nu a apelat elicopterul sau ambulanța decât după întârziere, uneori abia după ce situația s-a agravats.
Un exemplu este un beneficiar cu insuficiență respiratorie, pentru care s-au făcut demersuri târziu, iar tratamentul la fața locului lipsea.
Neregulile au vizat și administrarea de medicamente fără reglementare corespunzătoare, precum și lipsa unei monitorizări adecvate.
–
Violări și abuzuri în azile
Discuțiile interceptate indică faptul că personalul nu a avut o supraveghere continuă, ceea ce a permis cazuri de agresiuni între beneficiari, inclusiv violențe și abuzuri sexuale.
Un incident grav s-a soldat cu un beneficiar în comă, după ce a fost lovit de un coleg, iar personalul a reacționat abia după agravarea stării.
În cazul unui alt pacient, au fost constatate răniri și leziuni cauzate de căderi, fără intervenția promptă a ambulanței sau a personalului medical.
Existența abuzurilor sexuale a fost de asemenea suspectată, inclusiv relații nepotrivite între beneficiari, uneori forța sau actele de agresiune fiind aduse la cunoștința anchetatorilor.
În discuții și marturii, s-a semnalat și cazul unei persoane care a fost violată de un angajat al azilului, precum și alte situații în care beneficiarii erau forțați să participe la activități sexuale împotriva voinței lor.
–
Stare medicală precară și condiții degradante
Discuțiile interceptate pun în evidență și condițiile inumane în care se afla majoritatea beneficiarilor.
Se menționează cazuri de persoane cu membre amputate lăsate fără îngrijire adecvată, unele fiind găsite în stare de putrefacție.
O persoană cu dureri intense nu a primit medicamentație, în ciuda faptului că avea piciorul amputat, iar altele s-au răsturnat, suferind leziuni fără ca personalul să intervină.
Informațiile indică faptul că beneficiarele femei erau cazate uneori în camere comune cu bărbați, fără respectarea intimității, și erau forțate să folosească toaletele în văzul altor persoane.
–
**Procedura de judecată a fost amânată pentru 13 iulie, având în vedere că instanța a decis să analizeze în continuare probele și să pronunțe o hotărâre finală în cazul lui Viorel Pașca.**
