Populația României continuă să scadă, înregistrând un declin natural de aproape 100.000 de persoane anual, fără semne de redresare. La 1 ianuarie 2026, populația totală era de 21,646 milioane de locuitori, cu o reducere de 0,5% față de anul anterior, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Declinul demografic continuu
Din 1992, România înregistrează în fiecare an un spor natural negativ. Ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991. În perioada 2020-2025, declinul s-a accelerat, fiind raportate aproape 150.000 de născuți-vii anual, iar mortalitatea stabilă a dus la o pierdere de circa 80.000–100.000 de locuitori pe an.
Impactul mortalității și a natalității
Pe parcursul ultimilor ani, mortalitatea a rămas stabilă, iar numărul de nașteri este în jur de 150.000 anual, fără indicatori pentru o redresare a natalității. În luna mai 2026, s-au înregistrat 10.444 de nașteri, cu 211 mai puține față de aprilie, iar numărul de decese a fost de 18.825, cu 588 mai puține decât luna anterioară.
Structura populației și îmbătrânirea
La 1 ianuarie 2026, populația feminină reprezenta 51,2% din total, iar cea masculină 48,8%. În mediul urban era înregistrată o populație de aproape 11,95 milioane, în scădere cu 0,9%, în timp ce populația rurală era de 9,697 milioane, în ușoară creștere de 0,04%.
Indicele de îmbătrânire a crescut la 136,6 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, iar vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mult decât în anul anterior. În luna mai 2026, grupa de vârstă 45-49 ani avea cea mai mare pondere în populație, în timp ce ponderea celor de 0-4 ani era de 4%.
Proiecții pentru viitor
Conform estimărilor pentru anul 2080, populația rezidentă va ajunge la 15,63 milioane, reprezentând o scădere de 17,9% față de 2025. Ponderea populației vârstnice va crește la 25,9%, în timp ce populația tânără și cea adultă va scădea semnificativ.
< h2>Previziuni pe termen lung
Proiecțiile Eurostat indică o continuare a scăderii populației până în anul 2100. Se estimează că populația va reduce cu un procent semnificativ, ajungând la un nivel mai scăzut decât cel actual, dar cifrele exacte depind de evoluția mortalității și a natalității din următoarele decenii.
Observații ale specialiștilor
Vasile Ghețău afirmă că nu există soluții concrete pentru stoparea declinului. Președintele INS, Tudorel Andrei, consideră că, pe termen mediu, singura posibilitate este stabilizarea sporului natural negativ. Profesorul Dumitru Sandu menționează că revenirea din declinul demografic necesită politici cu parametri multipli, precum creșterea natalității și atragerea migranților.
Gelu Duminică atrage atenția asupra problemelor legate de integrarea minorităților și despre necesitatea unor reforme în sisteme precum educația, pentru a preveni exodul populației tinere. El susține că măsuri eficiente trebuie începute cu mult timp înainte, pentru a avea rezultate vizibile.
Criza demografică în date recente
Pentru luna mai 2026, INS raportează un spor natural negativ de 8.381, cel mai lung din istoria modernă a României. În 1991 s-a înregistrat ultima situație cu spor natural pozitiv.
De-a lungul ultimilor 34 de ani, declinul populației a avut o tendință constantă, cu pătrundere accentuată după 2020. În intervalul 2020-2021, s-a înregistrat cel mai sever declin, corelat cu pandemia COVID-19.
În condițiile în care numărul deceselor pentru luna mai 2026 a fost aproape de două ori mai mare decât cel al nașterilor, populația a ajuns la 21,646 milioane, în scădere față de aceeași perioadă din anul anterior.
Pentru anul 2026, România înregistrează 9.218 căsătorii și 2.055 de divorțuri, conform datelor oficiale ale INS. La nivel de localitate, aceste cifre vor fi detaliate până în luna aprilie 2026.
Forta de muncă în continuă reducere și îmbătrânirea accentuată a populației sugerează dificultăți majore pentru economia națională pe termen lung.
