joi, 16 iulie 2026 30°C Iași
Economic

CCR analizează sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Instanța supremă

Facebook X WhatsApp LinkedIn

Guvernul României a fost chemat în fața instanței pentru plata unor restanțe salariale către magistrați, după o decizie a Curții de Apel București, care a admis acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia obligă executivul să efectueze plățile restante, inclusiv penalități și penalități de întârziere, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Contextul deciziei și implicările judiciare

În luna mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să remită sumele restante către magistrați, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea prevede plata drepturilor salariale restante, pentru suma de 4,8 miliarde lei, și include penalități de 1% pe zi pentru neachitare la timp.

Sumelor restante și penalizările minute

În plus față de suma principală, instanța a stabilit penalități zilnice de 48 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro, pentru întârziere. În afara acestor sume, mai sunt de plătit și aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet.

Reacția Guvernului și poziția Ministerului Finanțelor

Ministerul de Finanțe consideră decizia o ingerință în activitatea bugetară a statului și susține că această hotărâre perturbează echilibrul bugetar național. Guvernul arguează că astfel de hotărâri ar încălca principiile separației și echilibrului puterilor în stat și ar provoca grave prejudicii bugetului de stat.

Inițiativele Parlamentului și oficialii implicați

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Procesul a fost soluționat în regim de urgență, în primul său termen, cu o decizie pronunțată pe 5 mai. Autoritățile au fost obligate să plătească sumelor restante în cel mult 10 zile de la hotărârea definitivă, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Decizia a fost luată cu rapiditate, fiind primul termen al procesului, iar actul procedural a fost inițiat de președinta Înaltei Curți. Guvernul a contestat inițial hotărârea, însă a fost obligat să o execute în termenul stabilit, conform hotărârii instanței.

Vasilescu Elena

Lasă comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *