Risc major ca BNR să crească dobânda la facilitatea de depozit peste 5,5%, ca semnal că se teme de evoluția cursului valutar
Banca Națională a României analizează posibilitatea majorării ratei dobânzii la facilitatea de depozit peste nivelul de 5,5%. Aceasta ar putea indica o preocupare pentru atragerea de lichidități și gestionarea volatilității cursului valutar, în contextul evoluției pieței.
Eroarea de prognoză a BCR, principalul motiv
Previziunile BCR privind inflația s-au dovedit a fi subestimate, în special din cauza scăderii accentuate a prețurilor fructelor și legumelor, provenind din componente agricole. Potrivit estimărilor, prețurile acestor alimente au scăzut mai mult decât s-a anticipat.
Declarațiile guvernatorului BNR despre inflație
Guvernatorul Mugur Isărescu a menționat la ultima prezentare a raportului asupra inflației că „plouă în mai, ai mălai”, făcând referire la sezonul ploios din mai care a influențat prețurile agricole. Această condiție climatică a dus la o reducere mai accentuată a prețurilor produselor agricole decât estimările.
Perspectiva inflației pentru 2026
Analiza sugerează că luna mai a reprezentat vârful ratei anuale a inflației pentru anul 2026. Se preconizează o decelerare bruscă începând cu iulie, datorită efectelor de bază statistice favorabile. Acest declin depinde de lipsa unor șocuri neprevăzute la nivel global.
Predicțiile pentru IPC și evoluția inflației
BCR prognozează o rată a inflației de 5,9% pentru sfârșitul anului 2026, față de aceeași perioadă a anului precedent. Se așteaptă o scădere semnificativă a inflației în lunile de vară, influențată de liberalizarea prețurilor la energie electrică și de majorări ale impozitelor indirecte din anul anterior.
Riscul principal pentru estimările BCR
Principalul factor de risc rămâne volatilitatea prețurilor globale la combustibili, care poate afecta evoluția inflației în perioada următoare. Pe fondul unui decalaj negativ de producție, majorările ratei de referință a BNR par improbabile în viitorul apropiat.
Rămânerea ratei de referință și posibilitatea unor creșteri ale dobânzii
Se preconizează menținerea ratei de referință la 6,50%, în condițiile unei economii cu un decalaj de producție negativ. Calculul arată că o gestionare mai strictă a lichidităților, prin licitații pentru atragerea depozitelor, ar putea duce dobânda efectivă peste 5,50%. Totuși, această posibilitate nu este scenariul principal, fiind mai probabil legată de preocupări legate de cursul valutar și nu de presiuni inflaționiste directe.
Recent, indicatorul inflației CORE2 ajustată a încetinit, situându-se la 8,3% anul comparativ, față de 8,5% anterior. Aceasta exclude prețurile administrate, produsele volatile, tutunul, alcoolul și energia electrică, fiind monitorizat de BNR cu atenție.
Componenta alimentară a inflației a înregistrat o încetinire minimă, ajungând la 7,3% în iunie, de la 7,4% în mai. Aceasta marchează a șasea lună consecutivă de scădere pentru inflația de bază a produselor alimentare. În același timp, inflația de bază a produselor nealimentare a scăzut la 5,0%, iar cea a serviciilor rămâne neschimbată, la 13,3%.
Evoluția prețurilor în luna iunie
Prețurile de consum au crescut cu 0,06% față de luna anterioară. Prețurile alimentelor au scăzut cu 0,44%, influențate de prețurile mai mici la legume. Produsele nealimentare au crescut cu 0,19%, ca urmare a scăderii tarifelor pentru combustibili, dar a majorărilor la energie. Serviciile au înregistrat o creștere de 0,49%, în condițiile unei creșteri generalizate.
Componența inflației și tendințele
Serviciile continuă să crească cel mai rapid, cu 13,67% anual, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,29%. Creșterea lentă a prețurilor la alimente, de 5,75%, indică o răspândire a presiunilor inflaționiste în întreaga economie, chiar și dincolo de sectorul energetic și alimentar.
Impactul modificărilor fiscale și alte riscuri
Structura actuală a inflației sugerează o dificultate mai mare în controlul acesteia, fiind mai persistentă decât cifrele totale indică. În lunile următoare, impactul complet al măsurilor fiscale și ajustărilor de prețuri va fi vizibil, influențând evoluția inflației.
Dacă tendința de descreștere va continua după aceste ajustări, se poate vorbi despre o schimbare de tendință. În caz contrar, cifra prezentată astăzi va fi doar o pauză temporară în continuarea unui ciclu de inflație ridicată.
