Ungaria a adoptat un amendament constituțional în 12 puncte, cu 139 de voturi pentru și șase împotrivă, în cadrul unei sesiuni boicotată de partidul naționalist Fidesz, condus de Viktor Orban. Reforma, considerată o schimbare majoră în cadrul regimului actual, a fost definită de liderul opoziției, Magyar, ca „încheierea reformei constituționale a regimului Orban”.
Votul a avut loc pe fondul unei tentative de a restructura sistemul politic și institucional din țară, după o majoritate electorală zdrobitoare câștigată în aprilie de partidul aflat la putere. Amendamentul urmează să intre în vigoare și să aducă modificări semnificative în cadrul constituțional.
Contextul reformei și reacțiile politice
Amendamentul a fost inițiat ca o măsură tranzitorie, până la adoptarea unei noi Constituții, urmând a fi supus unui proces de consultare publică. Impulsul pentru schimbare vine după ce unii politicieni, inclusiv Tamas Sulyok, în vârstă de 70 de ani și fost președinte al Curții Constituționale, au criticat dur această inițiativă, susținând că încalcă principiile statului de drept și separației puterilor.
Partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, a boicotat votul și a denunțat inițiativa ca fiind o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”. Reproșul a fost formulat de Fidesz și în trecut, iar liderii acestui partid au acuzat că reformele urmăresc consolidarea puterii guvernamentale.
„Am încheiat reforma constituţională a regimului Orban”, a afirmat Magyar la finalul votului.
Detaliile amendamentului
Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale amendamentului este reducerea numărului de mandate pentru deputați la trei, ceea ce limitează prezența unor personalități ale opoziției în Parlament în anii următori, în especial în alegerile din 2030.
De asemenea, amendamentul prevede terminarea mandatului actualului președinte al Curții Constituționale, Tamas Sulyok, în ziua următoare intrării în vigoare a legii. Urmează alegerea unui nou președinte pentru un mandat de cinci ani, de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deține o majoritate de două treimi în cele 199 de locuri.
Pe lângă aceste măsuri, legea restabilește controlul bugetar al Curții Constituționale și fixează vârsta limită pentru judecători la 70 de ani. În plus, se creează un Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, cu atribuții extinse în lupta împotriva corupției sistemice.
„Preşedintele Sulyok are cinci zile pentru a decide dacă va semna amendamentul sau va demisiona, altfel se va declanșa o criză constituțională”, a declarat Magyar.
Reacțiile și previziunile
Reacțiile sunt mixte. Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au condamnat procedura, considerând că încalcă principiile esențiale ale statului de drept și aparențele de independență judiciară.
Juristul Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, consideră că măsura poate fi justificată dacă deschide calea unei noi ordini constituționale. În schimb, opoziția și analiza publică indică faptul că aceste reforme intensifică controlul politic asupra sistemului judiciar și legislativ.
Un sondaj din mai arată că 21,67% dintre alegători doresc plecarea lui Tamas Sulyok din funcție. El a fost ales în 2024 pentru un mandat de cinci ani, fiind relativ cunoscut înainte de această numire.
În plus, legea nouă prevede limitarea la trei a numărului de mandate pentru deputați, restricție care în special va afecta personalități ale opoziției în انتخابات viitoare.
Autoritățile au clarificat posibilitatea ca aceste schimbări să fie temporare, până la adoptarea unei noi Constituții, dar criticii susțin că ele mențin o supraveghere strictă asupra sistemului politic și judiciar.
