Ilie Bolojan avertizează că adoptarea legii salarizării nu mai poate fi amânată, întrucât întârzierea acesteia ar putea conduce la pierderi de până la 770 de miliarde de lei pentru România. Oficialul susține că modificările frecvente ale legislației salariale din sectorul public au generat dezechilibre și nemulțumiri, atât în rândul angajaților, cât și al cetățenilor.
Impactul modificărilor anterioare asupra sectorului public
Bolojan afirmă că legislația salarizării a fost modificată de mai multe ori, ceea ce a cauzat diferențe mari de salarii în sectorul public. Salarii diferite pentru același tip de muncă, în funcție de minister, au alimentat nemulțumirile.
Fondul de salarii și limitele de creștere
Fondul anual de salarii în sectorul public a ajuns la 166 de miliarde de lei. Creșterea fondului trebuie să fie strict în limitele economice ale țării, pentru a evita blocaje bugetare. Indexarea prevederilor financiare tablează o rată de peste 7%, ceea ce limitează creșterea maximă a fondului la aproximativ 12 miliarde de lei.
Bolojan explică că această limită este inflexibilă, indiferent de forma de guvernare, pentru că cheltuielile de personal trebuie menținute la 8,1% din PIB. Depășirea acestei limite ar putea duce la dezechilibre macroeconomice și reducerea investițiilor.
Efectele inflației și inegalitățile salariale
Un alt motiv pentru adoptarea de urgență a noii legi este impactul inflației asupra puterii de cumpărare. Inflația a diminuat capacitatea de cumpărare a cetățenilor, iar indexarea salariilor pentru a compensa această rată riscă să accentueze inegalitățile. Salariații cu venituri peste medie vor câștiga mai mult, iar cei cu salarii sub media vor fi dezavantajați.
Consecințele amânării și pierderile pentru România
Ilie Bolojan avertizează că întârzierile în adoptarea legii ar putea duce la pierderi financiare de până la 770 de miliarde de lei pentru țară. Legea este considerată esențială pentru reducerea discrepanțelor salariale și pentru asigurarea sustenabilității financiare.
Legea va intra în vigoare la sfârșitul anului 2026, iar evitarea implementării va fi percepută ca un eșec guvernamental, potrivit oficialului. El subliniază că, indiferent de configurația guvernamentală, la acea dată nu se vor mai putea menține salariile și pensiile la nivelul actual.
