România și-a consolidat sistemul de finanțare a asigurărilor sociale de sănătate în primele cinci luni din 2026, înregistrând un excedent semnificativ față de aceeași perioadă a anului anterior, odată cu implementarea Legii 141/2025. Conform calculelor, fondul a acumulat peste 2,7 miliarde de lei, fiind cu 51% mai mare comparativ cu primul semestru din 2025.
Structura veniturilor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
Veniturile totale ale Fondului Sănătăţii în perioada ianuarie-mai 2026 s-au ridicat la 38,1 miliarde de lei, cu 7% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent. Din această sumă, 88,35% provin din contribuţii de asigurări, în principal din contribuţia de asigurări de sănătate reţinută din salarii şi plătită de contribuabili prin declaraţia unică.
Veniturile din contribuţii de asigurări au crescut cu 16%, ajungând la 33,6 miliarde de lei, faţă de 29 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2025. Ponderea banilor colectaţi de la pensionari cu pensii peste 3.000 lei reprezintă 6% din totalul veniturilor din contribuţii, rezultate în principal din CASS reţinută din pensii peste acest plafon.
Taxa clawback contribuie cu 9,32% la încasări, fiind în creştere faţă de 8,05% în primii cinci luni din 2025, ceea ce indică oMajorare a veniturilor din această sursă, ajungând la 3,55 miliarde de lei, cu 24% peste valoarea înregistrată anterior.
Subvenţiile de stat, în valoare de 679 milioane de lei, reprezintă doar 1,78% din totalul încasărilor, fiind de cinci ori mai mici decât cele din perioada similară a anului 2025.
Cheltuielile și plățile efectuate din Fondul Sănătăţii
Plăţile totale din Fondul Sănătăţii au atins 35,3 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, reprezentând o creştere de aproape 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.
Dintre acestea, cele pentru produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale au totalizat 12,4 miliarde de lei, fiind cu 5,5% mai mult față de 2025. Transferurile către unitățile spitalicești pentru plata salariilor și alte cheltuieli administrative au atins 7,1 miliarde de lei, înregistrând o scădere nesemnificativă față de anul precedent.
Pentru serviciile medicale spitalicești, s-au plătit 7 miliarde de lei, iar pentru serviciile ambulatorii, 5,9 miliarde de lei, creșteri de 16% față de 2025. Cheltuielile pentru asistenţă socială și siguranţă au fost de circa 1,9 miliarde de lei, cu aproape 6% mai puţin.
Impactul Legii 141/2025 și schimbările în colectare
Eliminarea scutirilor de la plata contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii a dus la majorarea veniturilor. În primele cinci luni din 2026, contribuțiile din salarii și pensii peste pragul de 3.000 lei sunt principalele surse financiare pentru sistem.
În perioada analizată, încasările din contribuţii de asigurări au crescut cu 16%, fiind impulsionate de măsuri precum includerea tichetele de masă și indemnizațiile de concediu medical în baza de calcul a CASS, precum și de majorarea salariilor minime în construcții, agricultură și industrie alimentară.
Din aceste contribution, suma colectată de la pensionari cu pensii peste 3.000 de lei a fost de 2,3 miliarde de lei, provenită din CASS reținută de Casele de Pensii. Totodată, ANAF a virat aproape 42 de milioane de lei pentru contribuţia plătită de persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate.
Factori și decizii care au influențat creșterea veniturilor
Deciziile executivului din 2024 au avut un impact direct asupra creșterii veniturilor din contribuţii. Începând cu 1 ianuarie 2024, tichetele de masă și indemnizațiile de concediu medical (cu excepția celor acordate pentru boli profesionale sau accidente de muncă) au intrat în baza de calcul a CASS. De la 12 aprilie 2024, s-au introdus coduri specifice pentru indemnizațiile de concediu medical pentru care se reține CASS, precum cel pentru boli obișnuite și carantină.
Incluziunea acestor venituri în baza de calcul și creșterile salariale din construcții, industria alimentară și sectorul agricol au contribuit la majorarea încasărilor, care nu sunt generate artificial, ci din creșterea și extinderea bazei de contribuabili.
Taxa clawback și plățile pentru medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale rămân însă cele mai mari componente ale cheltuielilor, evidențiind importanța acestor elemente în sustenabilitatea finanțării sistemului.
**În primele cinci luni din 2026, sistemul de sănătate din România și-a întărit poziția financiară, fiind sprijinit de o creștere a veniturilor provenite din contribuții și taxă clawback, precum și de un excedent considerabil față de perioada similară a anului precedent.**
