Comisia Europeană a aprobat propunerea României de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar țara riscă să piardă fonduri europene importante din cauza întârzierilor în implementarea reformelor. Decizia urmează a fi confirmată prin adoptare oficială de către Consiliul Uniunii Europene, programată pentru 7 august. În contextul politic instabil, România se confruntă cu riscul pierderii a 4,5 miliarde de euro din PNRR, destinate pentru spitale, autostrăzi și școli.
Aprobarea Europeană și riscurile pentru România
Comisia Europeană a aprobat în cursul zilei propunerea pentru renegocierea PNRR a României, conform anunțurilor făcute de oficiali. Următorul pas procedurale este votul formal al Consiliului Uniunii Europene, care va avea loc pe 7 august. În cazul aprobării, Romania va putea accesa în continuare fondurile comunitare, însă această condiție depinde de capacitatea autorităților române de a finaliza reformele asumate.
Dragoș Pîslaru a confirmat această decizie într-un mesaj pe Facebook, subliniind că rezultatul depinde acum de efortul României de a implementa reformele necesare. El a atras atenția că, în timp ce Bruxelles-ul aprobă progrese, criza politică internă compromite avansul în implementarea PNRR.
Criza politică și impactul asupra reformelor
În România, blocajele politice afectează realizarea reformelor din planul european. Sorin Grindeanu a anunțat recent că partidul său, PSD, nu va susține legea salarizării unitare. În plus, social-democrații au indicat posibilitatea de a obstrucționa reforma privind integritatea în funcția publică.
Dragoș Pîslaru a criticat această abordare, afirmând că aceste atitudini riscă să compromită accesul la fondurile europene. El a declarat că refuzul reformelor elaborate în cadrul PNRR și refuzul de a vota jaloanele stabilite contravin cerințelor pentru fonduri.
Detalii despre reformele întârziate și problemele identificate
Ministrul interimar al Fondurilor Europene a indicat principalele reforme care au înregistrat întârzieri majore. Reformele din domeniul salarizării au fost amânate de mai mulți ani, fiind mutate de la cererea de plată 3 la cererea de plată 6. La începutul anului, Sorin Grindeanu a recunoscut această mutare.
Reforma în domeniul integrității în funcția publică a fost și ea blocată, PSD abordând discursuri despre cazuri individuale, precum cel al lui Dominic Fritz, în loc să discute despre consolidarea instituțiilor. În ceea ce privește reforma urbanismului, conflictele legate de atribuțiile autorizațiilor de construire au blocat avansarea legislatiei moderne.
Pentru decarbonizare, reformele au fost amânate până în ultimul moment, astfel încât România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită, riscând pierderea fondurilor europene.
Apel la responsabilitate politică
Dragoș Pîslaru a făcut un apel ferm către partidele politice, în special către PSD, să asigure stabilitatea necesară pentru implementarea reformelor din PNRR. El a subliniat că România trebuie să își demonstreze angajamentul față de interesele naționale și să nu pună în pericol investițiile europene pentru interese politice de moment.
El a afirmat că refuzul continuu al reformelor și blocajele politice sunt contrare angajamentelor asumate, iar clasa politică trebuie să dovedească responsabilitate pentru a beneficia de cele 4,5 miliarde de euro disponibili din fondurile europene.
