România continuă să aloce o parte semnificativă din PIB pentru apărare, urmărind creșterea cheltuielilor militare până la 2,5% din PIB în anii următori, conform planurilor naționale, în condițiile în care foarte multe state europene și membre NATO se confruntă cu dificultăți financiare în atingerea țintelor de cheltuieli stabilite.
Obiectivele NATO și evoluțiile recente
Statele membre NATO, inclusiv cele din Europa, intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare, pentru a atinge un nivel de 3,5% din PIB până în 2035, după ce în 2024, aceste state au cheltuit cu 90 de miliarde de dolari în plus în termeni reali față de anul precedent.
Înainte de summit, liderii europeni au subliniat progresul, menționând că în 2024 au investit 139 de miliarde de dolari în domeniul apărării, o sumă ce depășește valoarea anului anterior și indică un angajament de a atinge obiectivul de 5% din PIB.
Statele cu cele mai mari eforturi și provocări naționale
Germania se angajează să folosească modificări ale regulilor fiscale pentru a dubla cheltuielile militare la peste 200 de miliarde de euro până în 2030, pentru a-și îndeplini noile ținte de buget pentru apărare.
Polonia, Lituania și Estonia au atins deja sau sunt aproape de obiectivele propuse, timp în care în alte țări, precum Marea Britanie, planurile de creștere a cheltuielilor sunt însoțite de critici privind sustenabilitatea și timpului de realizare.
Marea Britanie a anunțat o majorare de 15 miliarde de lire sterline (20,01 miliarde de dolari) pentru apărare, însă o treime din suma planificată rămâne nefinanțată. Proiectele generate de această creștere au fost criticate pentru lipsa unor termene concrete privind atingerea țintei de 3% din PIB și pentru sustenabilitatea fiscală.
Conversia cheltuielilor în realizări concrete rămâne o provocare pentru Regatul Unit, iar viitorul bugetelor depinde și de decizii politice interne.
Planuri și intenții în alte țări europene
Italia intenționează să crească cheltuielile militare la 2,8% din PIB în 2026, față de anul trecut, dar majoritatea acestor fonduri vor fi direcționate pentru securitate internă, din cauza percepției unor poveri fiscale și a anilor premergători alegerilor naționale.
Franța are în plan majorarea bugetului pentru apărare la 2,5% din PIB până la sfârșitul deceniului, comparativ cu 2% în prezent, acțiune complicată de contextul încercărilor de ajustare a deficitului bugetar.
Spania păstrează nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2,1% din PIB, majorările fiind orientate spre tehnologii cu aplicații civile, investițiile fiind mai restrânse în domeniul militar.
Provocări și evaluări la nivelul alianței
Uniunea Europeană și NATO au exprimat neîncredere în cifrele raportate de anumite state precum Republica Cehă, Slovenia și Albania, solicitând reevaluarea și prezentarea nouă a datelor privind cheltuielile militare.
Un oficial NATO a subliniat că progresul spre ținta de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare trebuie demonstrat pentru a păstra credibilitatea angajamentului în cadrul alianței.
Pe fondul creșterii cheltuielilor, unele observatoare indică faptul că investițiile europene în industrie de armament vor trebui susținute de o confirmare a angajamentului guvernelor privind alocarea bugetară, înainte de a se realiza creșteri semnificative ale capacității militare.
Specialiștii remarcă faptul că, în contextul după Trump și înainte de eventuale schimbări, ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile militare rămâne vulnerabilă la evoluțiile politice și economice din fiecare stat.
