Regatul Unit și-a exprimat recent regretul cu privire la decizia de a părăsi Uniunea Europeană, conform unor sondaje de opinie care arată o majoritate clară a britanicilor considerând această ieșire o greșeală. În timp ce dezbaterile politicile sunt aprinse, oficialii europeni sunt precauți în privința unei eventuale reveniri a Marii Britanii în UE.
Opinia publicului și reacțiile politice din Regatul Unit
Sondajele efectuate în ultimele luni indică faptul că majoritatea cetățenilor britanici regretă decizia de a părăsi UE, adoptată în referendumul din 23 iunie 2016. Astfel, unii comentatori au început să folosească termeni precum „Bregret”, „Breturn”, „Brereturn” sau „Breunion” pentru a descrie această posibilă reapropiere a Regatului Unit de blocul comunitar.
Unul dintre cei mai vocali critici ai Brexit-ului, Andy Burnham, consideră că ieșirea din UE a fost o greșeală și speră ca Regatul Unit să revină în familia europeană. Cu toate acestea, el nu și-a exprimat încă intenția de a candida sau un calendar pentru acest proces.
Prim-ministrul Keir Starmer a exclus până în prezent posibilitatea revenirii și se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor dintre Marea Britanie și cele 27 de state membre ale UE.
Reacțiile europene și poziția statelor membre
Diplomații europeni intervievează pentru AFP afirmă că țările membre ar fi deschise la această posibilitate, dar doar dacă britanicii sunt dispuși să facă sacrificii. Mulți consideră însă că Regatul Unit nu este dispus să accepte constrângerile asociate aderării la UE, ceea ce limitează șansele unei reveniri.
Mai multe state membre nu sunt interesate să deschidă o dezbatere oficială privind reacceptarea Regatului Unit, considerând că Brexit-ul a avut un impact pozitiv asupra blocului comunitar. Un diplomat a menționat că de când Londra a părăsit UE, luarea deciziilor a devenit mai simplă, deoarece nu mai este nevoie de negocieri pentru obținerea de scutiri.
Impactul Brexit asupra UE și schimbările ulterioare
Departe de a fi un semn de slăbire, ieșirea Marii Britanii a avut consecințe asupra relației europene, sugerează experți precum Sebastien Maillard. El afirmă că, după Brexit, UE a început să caute o „autonomie strategică” și a promovat ideea unei „preferințe europene” în anumite domenii.
El subliniază că UE s-a schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, influențată de criza pandemică, administrația Donald Trump și conflictul din Ucraina.
Criza Brexit a favorizat reforme interne, iar majoritatea mișcărilor populiste sau de extremă dreaptă nu mai susțin ieșirea din UE, ci doresc modificări în interiorul blocului comunitar.
Perspective și summitul de la Bruxelles
Liderii europeni și britanici vor discuta despre stadiul relației la summitul programat pentru 22 iulie la Bruxelles. În această ocazie, se așteaptă semnarea unor acorduri de principiu pe teme precum industria de apărare, tarifele pentru oțel și sprijin pentru produsele „Fabricate în Europa”.
De asemenea, sunt anticipate măsuri minore, precum promovarea mobilității tinerilor și facilitarea comerțului cu produse alimentare, dar fără o amploare care să sugereze o reintegrire rapidă.
Astfel, relația dintre Regatul Unit și UE rămâne caracterizată de o serie de pași mici și reevaluări periodice, iar perspectiva unei mări reconciliere totale pare departe.
