România înregistrează o scădere a cererii de credite în primul trimestru din 2026, concomitent cu o ușoară înăsprire a condițiilor de creditare, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). În același timp, indicatorii de intermediere financiară rămân scăzuți comparativ cu media europeană, fiind crucială creșterea nivelului de educație financiară și corectarea dezechilibrelor economice.
Perspectiva intermedierii financiare în România
Gradul de intermediere financiară, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, a fost de 23,3% în primul trimestru din 2026. Acest nivel rămâne semnificativ sub media UE, de 210,4%, în trimestrul doi din 2025, fiind cea mai scăzută rată din Uniune.
Ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,7% în perioada menționată, de peste patru ori mai redusă decât media europeană. Raportul credite acordate / depozite atrase de la clienți a fost de 67,49%, iar raportul de solvabilitate a fost de 23,67%, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026.
Factori pentru stabilitatea economică și financiară
Reducerea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, precum și scăderea inflației și a volatilității ratelor dobânzilor, sunt considerate factori importanți pentru consolidarea stabilității macroeconomice. Creșterea capacității companiilor de a accesa credite și limitarea economiei informale sunt, de asemenea, aspecte semnificative pentru această stabilizare.
Experții subliniază că menținerea stabilității financiare și prevenirea abuzurilor pe piața bancară sunt esențiale. România continuă să ocupe ultimul loc în UE la nivelul intermedierii financiare, în condițiile în care, în perioada de boom, raportul credite depozite ajungea la peste 120%. După criza din 2009, această rată s-a redus la aproximativ jumătate.
Situația creditării și lichiditatea sistemului bancar
Conform președintelui CFA România, Adrian Codîrlașu, lichiditatea sistemului bancar este foarte bună, dar instituțiile financiare sunt prudente în acordarea de credite noi. Măsura se datorează condițiilor economice și eforturilor de a atrage clienți bancabili, atât persoane fizice, cât și juridice.
Un sondaj realizat de BNR indică înăsprirea ușoară a standardelor de creditare pentru împrumuturile și liniile de credit destinate companiilor nefinanciare, pentru al șaptelea trimestru consecutiv. Acest trend este anticipat să continue în următoarea perioadă, fiind influențat de creșterea ponderii creditelor neperformante în portofoliu.
Riscurile și segmentele de creditare
Sectorul construcțiilor continuă să fie perceput ca fiind cel mai riscant, marcând al doilea trimestru consecutiv în care companiile din această industrie sunt considerate cele mai vulnerabile de către bănci. Cererea de credite a înregistrat o scădere de 31,3% în segmentul IMM-uri, în contextul incertitudinilor economice actuale.
În contrast, cererea de credite din partea populației a crescut, aceștia beneficiind de relaxarea standardelor de creditare atât pentru creditele de consum, cât și pentru creditele de locuințe și terenuri. Instituțiile bancare se așteaptă la o continuare a acestei tendințe în trimestrul următor, predictibil fiind o creștere a creditării populației.
Perspective pentru trimestrul următor
Băncile anticipate continuarea scăderii cererii de credite din partea sectorului nefinanciar. În același timp, ele estimează o creștere a intermedierii financiare din partea populației, în pofida condițiilor prudente de acordare, în contextul unei economii caracterizate de incertitudini crescute.
La nivel general, condițiile de creditare rămân prudente, fiind înăsprite pentru companiile mari și IMM-uri, reflectând o reevaluare a riscurilor și o gestionare mai atentă a portofoliului de credite.
