Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a depus pe 30 martie o acțiune la Curtea de Apel București, prin care contestă deciziile Guvernului condus de Ilie Bolojan și Ministerul Finanțelor, solicitând obligarea autorităților să achite 4,8 miliarde de lei. Suma reprezintă restanțe salariale câștigate prin procese și penalități aferente acestor restanțe.
Detalii privind motivul acțiunii
ICCJ acuză Guvernul de neincluzierea în bugetul pentru anul 2026 a sumelor solicitate pentru plățile restante. Curtea afirmă că suma solicitată a fost diminuată față de necesarul comunicat anterior și că fondurile necesare nu sunt asigurate, în ciuda faptului că obligația de plată este considerată certă, lichidă și exigibilă.
De asemenea, ICCJ a menționat că nu au fost soluționate favorable solicitările și demersurile ulterioare, inclusiv cererile de rectificare bugetară, ceea ce contribuie la accentuarea disparităților în procesul de plată a restanțelor.
Decizia Curții de Apel București și reacția Guvernului
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Curții Supreme în acest dosar, confirmând decizia ICCJ.
Pe data de 2 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictului juridic de natură constituțională cu ICCJ. Bolojan a afirmat că motivul sesizării reiese din considerentul că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în gestionarea finanțelor și a bugetului, gestionare despre care Guvernul susține că nu intră în competența instanței judiciare.
Componența și influența Curții Constituționale
Curtea Constituțională (CCR) are nouă judecători pentru un mandat de câți nouă ani, fără posibilitatea prelungirii. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.
În prezent, powirile politice influențează considerabil numirile, partidele de la putere deținând majoritatea judecătorilor. La această dată, PSD are patru judecători, PNL și Administrația Prezidențială câte patru, iar UDMR unul.
Judecătorii CCR beneficiază de imunitate și nu pot fi trași la răspundere pentru opiniile și voturile exprimate în cadrul procesului decizional. Aceștia nu pot fi arestați sau puși sub acuzare penală fără aprobarea biroului permanent al Camerei sau a președintelui României.
