Prețurile energiei electrice și ale țițeiului au înregistrat creșteri semnificative în perioada post-pandemie, influențate de cererea crescută, declinul exporturilor de gaze ale Rusiei și instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții au afectat atât gospodăriile, cât și companiile din România, iar măsurile de plafonare a prețurilor la energie au exercitat presiuni financiare asupra bugetului de stat, contribuind la adâncirea deficitului bugetar.
Creșterea prețurilor la energie în România
Prețul mediu al energiei electrice în România s-a triplat între perioada 2019-2020 și 2021-2025, de la 45 euro/MWh la 136 euro/MWh. În același interval, prețul Brent crude a crescut de la 53 de dolari la 80 de dolari pe baril.
Impactul asupra balanței energetice a României
Conform analizei realizate de cercetătorii RoEM-UBB FSEGA, în 2025, țara a importat aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat. În Uniunea Europeană, importurile totale de energie depășeau exporturile cu circa 300 de miliarde de euro, adică aproximativ 1-2% din PIB în ambele cazuri.
Specialiștii avertizează asupra vulnerabilității excesive a economiei față de sursele externe, economia României fiind expusă riscului ca dependența energetică să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, similar situației după declanșarea războiului din Ucraina, când Rusia a întrerupt exporturile de gaze spre UE.
Riscuri geopolitice și globalizarea pieței energetice
Studiile avertizează asupra probabilității ridicate ca aceste crize internaționale să continue și în viitor. Marile puteri precum SUA și Rusia au dezvoltat surse interne sau alternative de energie, reducând vulnerabilitatea la șocurile externe.
Rusia, un exportator major de gaze și țiței, și-a menținut poziția, în timp ce SUA a devenit un exportator net de energie prin exploatarea resurselor de șist. China rămâne un importator important, dar beneficiile rezervelor de cărbune și ale expansiunii energiei regenerabile reduc dependenta pe termen lung.
Efectele conflictelor asupra economiilor dependente de importuri
Conform cercetătorilor, o criză în Iran ar avea efecte reduse asupra economiei SUA, însă cele dependente de importuri, precum Europa, ar resimți creșteri de prețuri mai intense. În cazul reluării importurilor din Rusia, Europa s-ar confrunta din nou cu o dependență sporită, cu impact negativ asupra economiei.
Reducerea importurilor de energie din Rusia după 2022 a diminuat veniturile acesteia, însă a avut efect nefavorabil asupra economiilor europene, în special Germania. Un studiu din 2022 estimează o reducere a PIB-ului Germaniei cu 0,5–3%, în cazul opririi complete a importurilor de energie din Rusia.
Tranziția energetică ca soluție
Specialiștii consideră că autonomia energetică a României poate fi soluția pentru dependența și volatilitatea prețurilor. Reduerea costurilor de producție și dezvoltarea investițiilor în energie regenerabilă sunt prioritize.
Costurile modulelor fotovoltaice au scăzut cu aproximativ 90% de la 2,44 dolari/Watt în 2010 la 0,26 dolari/Watt în 2024. Pentru centralele eoliene, reducerea a fost de circa 50% în același interval.
Compararea costurilor energiei regenerabile cu cele tradiționale
Costul nivelat al energiei (LCOE) pentru proiectele din România pentru 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru fotovoltaic, și între 65,12 și 79,5 euro/MWh pentru energie eoliană. În Germania, costurile pentru centralele pe gaz și cărbune sunt mult mai ridicate, între 109 și 293 euro/MWh.
Este de menționat că LCOE nu include toate costurile sistemului energetic, precum rețea, stocare și distribuție. Usoara scădere a prețurilor la energie regenerabilă poate reduce prețurile angro, dar impactul asupra costurilor finale pentru consumatori este influențat și de structura pieței și investițiile în infrastructură.
Evoluția autonomiei energetice și sursele de energie
Conform datelor Eurostat, în 2024, circa 20% din energia primară a României provine din surse regenerabile, comparativ cu 4% în 1990. România produce gaze și petrol, însă importă în continuare o parte semnificativă de petrol.
Energia nucleară, reprezentată de centrala de la Cernavodă, contribuie cu 9% din energia primară, în 2024, fiind o sursă stabilă și emisii reduse.
Infrastructura, stocarea și noile tehnologii
Programe precum Casa Verde Fotovoltaice reprezintă pași în direcția tranziției energetice, însă accelerarea acestora depinde de simplificarea procedurilor și de investițiile în rețelele de distribuție de energie.
Costul bateriilor litiu a scăzut cu circa 85% între 2010 și 2024, facilitând soluții de stocare a energiei și reducând problemele legate de caracterul intermitent al surselor regenerabile.
Dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice și reducerea importurilor de petrol reprezintă alte măsuri pentru diminuarea dependenței externe.
Provocări legate de dependența geostrategică
Producția de panouri solare este concentrată în China, iar materiile prime pentru instalațiile de energie regenerabilă provin în mare măsură din această țară. O alternativă pe termen lung pentru Europa ar fi dezvoltarea unei industrii interne și a furnizorilor alternativi, însă acest proces necesită timp.
Chiar dacă sursele regenerabile nu depind de combustibili fosili pentru funcționare, acestea implică utilizarea materiilor prime prelucrate și a componentelor a căror producție este încă dependentă de fosili. Dezvoltarea infrastructurii de reciclare pentru baterii și panouri solare poate contribui la reducerea acestor dependențe.
Concluzii
Specialiștii consideră că tranziția energetică, susținută de investiții în rețele, stocare și diversificarea surselor, are potențialul de a reduce vulnerabilitatea României la șocurile externe și de a limita volatilitatea prețurilor. Totuși, strategia trebuie să ia în calcul și provocările legate de dependențele geopolitice și de costurile de implementare a noilor tehnologii.
