România are un deficit bugetar estimat de aproximativ 7,65% din PIB pentru 2025, cu o traiectorie de ajustare fiscală de circa 1% din PIB anual, conform unui raport recent. Formațiunea bugetară a ţării se află într-un proces de reducere a deficitului, dar încă în afara obiectivelor stabilite în cadrul Uniunii Europene.
Combaterea muncii nedeclarate și impactul asupra bugetului
Autorii studiului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” subliniază că reducerea muncii nedeclarate poate acoperi trei ani din ajustarea necesară fără modificarea cotelor de impozitare, doar prin lărgirea bazei de impozitare. Estimările arată că formalizarea muncii nedeclarate și reducerea evaziunii fiscale pe TVA au un potențial de câștig de peste 5% din PIB.
Structura muncii nedeclarate în România
Munca nedeclarată reprezintă aproximativ 21,7% din forța de muncă. Majoritatea acesteia provine de la angajați dependenți, fiind vorba de contracte nedeclarate sau salarizare parțial „la negru”. Mai precis, 81% din muncă nedeclarată în România este generată de angajați cu contracte nedeclarate, iar doar 18,8% de la lucrători independenți.
Autorii studiului relevă că, la nivelul UE, ratele cele mai ridicate de muncă nedeclarată în rândul persoanelor fizice au fost înregistrate în cazul lucrătorilor independenți și ai celor familiarizate ca muncă familială, cu procente de 62,5% și 60,1%. În cazul României, aceste două categorii au cele mai mari proporții de muncă nedeclarată.
Evoluția structurii muncii nedeclarate în Europa
Studiul citat analizează date din 2019, înainte de pandemie, și evidențiază diferențele față de alte state membre UE, precum Olanda sau Cipru, unde fenomenul muncii nedeclarate este concentrat în rândul lucrătorilor independenți.
Relevanța formalizării pentru buget și economie
Reducerea muncii nedeclarate este considerată un instrument important pentru creșterea veniturilor bugetare. Se estimează că fiecare punct procentual de formalizare ar genera venituri adiționale semnificative pentru buget, contribuind la reducerea deficitului.
Recomandări și provocări pentru România
OECD recomandă România să adopte cote de impozitare progresive pentru veniturile mari și să consolideze stimulentele pentru muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici. În același timp, institutul nu solicită creșterea cotelelor, ci o mai bună colectare a impozitelor deja existente.
Specialiștii atrag atenția că o cotă progresivă de impozit pe venit, de exemplu 10%–16%–20%, fără reducerea contribuțiilor sociale și de sănătate, ar putea risca să plaseze România printre țările cu cea mai ridicată povară fiscală în OECD, ceea ce ar putea accelera migrarea angajaților spre economia informală sau pseudo-independentă.
Structura muncii nedeclarate în România
Conform studiului din 2023, muncă nedeclarată în România reprezintă 21,7% din forța de muncă. 81% dintre acești angajați provin din rândul salariaților cu contracte nedeclarate sau salarizare parțial „la negru”. De asemenea, 62,5% din muncă a lucrătorilor independenți și 60,1% din muncă a lucrătorilor familiali sunt nedeclarate, cifre peste media UE.
Autorii subliniază că, în România, angajații dependenți domină munca nedeclarată în raport cu lucrătorii independenți, în contrast cu alte state membre unde fenomenul este concentrat mai mult în rândul acestora.
Perspective pentru piața muncii și sustenabilitatea sistemului
Studiul OECD din martie 2026 a relevat vulnerabilități structurale, precum creșterea cu 20 de puncte procentuale până în 2050 a ratei de dependență a populației vârstnice, ceea ce va crește presiunea asupra sistemelor de pensii și asupra pieței muncii.
Pentru România, factorii precum îmbătrânirea populației și emigrația masivă fac ca rata de ocupare a forței de muncă să fie considerabil sub media OECD. Fiscalitatea relativ ridicată pentru persoanele cu venituri mici limitează angajarea formală, iar politica fiscală actuală nu reduce semnificativ inegalitatea veniturilor.
