Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința României, acuzând autoritățile române că nu respectă termenul de 60 de zile pentru plățile către farmaciile din țară. Potrivit unui comunicat oficial, aceste întârzieri sunt considerate „sistemice și persistente”, și au fost semnalate de mai mult timp.
Întârziere în plățile de către CNAS
Compania Națională de Asigurări Sociale (CNAS) depășește în mod constant termenul legal, efectuând plățile către farmaciile din România cu între 62 și 79 de zile peste termenul de 60 de zile. Comisia Europeană a afirmat că România și-a încălcat obligațiile în temeiul directivei europene privind întârzierea plăților (2011/7/UE).
Respingerea măsurilor adoptate de autorități
Comisia Europeană a inițiat procedura fizică după ce, în aprilie 2024, a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Ulterior, au urmat un aviz motivat în februarie 2025 și un aviz suplimentar în ianuarie 2026. În ciuda acestor demersuri, autoritățile române au fost considerate insuficiente pentru remedierea situației.
Impactul asupra farmaciilor și economiei
Farmaciile din România se confruntă cu dificultăți financiare din cauza restanțelor. Conform datelor comunicate, plățile de la CNAS vin cu întârzieri medii între 62 și 79 de zile peste termenul legal de 60 de zile. Aceste întârzieri afectează serios activitatea farmaciilor, care achiziționează medicamente din fonduri proprii pentru a menține funcționarea.
Rolul farmaciilor în sistemul de sănătate
Farmaciile au un rol crucial în sistemul public de sănătate din România, fiind responsabile pentru aprovizionarea pacienților cu medicamente. Ele finanțează în prealabil achiziția medicamentelor, asigurând accesul prompt al pacienților la tratamente. Întârzierea plăților compromite această funcție esențială.
Repercusiuni asupra pieței unice a UE
Comisia Europeană consideră că plățile întârziate de către sectorul public reprezintă un obstacol major pentru competitivitatea pieței unice. În documentul „Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat”, se reafirmă angajamentul de a combate aceste întârzieri, având în vedere impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă 99% din toate companiile europene.
Plași și reclamații din sectorul farmaceutic privat
Decizia de a sesiza CJUE a fost influențată și de plângeri din partea unor asociații care reprezintă peste 500 de farmacii independente din România. Acestea au semnalat problemele legate de neplata la timp a medicamentelor decontate de CNAS, evidențiind dificultățile financiare generate de întârzieri.
Întrebările legate de modul în care autoritățile române vor răspunde acestor acuzații sunt deschise.
