Craterul de pe strada 23 August din Slănic, Prahova, s-a format în dimineața zilei de 25 aprilie 2024, și a convins autoritățile să intervină de urgență. Fenomenul a evoluat rapid, generând prăbușiri și extinzându-se semnificativ în zilele următoare, punând în pericol infrastructura și locuințele din zonă. În prezent, s-au inițiat măsuri de monitorizare și cercetări aprofundate pentru a evalua riscul și pentru a identifica cauzele.
Severitatea fenomenului și intervențiile imediate
Pe 25 aprilie 2024, fisurile din asfaltul străzii 23 August au devenit vizibile, iar un crater de circa doi metri adâncime, cu suprafața de peste 60 de metri pătrați, a apărut în centrul orașului. La câteva zile distanță, craterul s-a extins, înghițind un copac și un stâlp de electricitate. În fața pericolului, peste 40 de persoane au fost evacuate din locuințele din imediata apropiere.
Autoritățile locale au instituit un perimetru de siguranță, iar unele instituții publice, precum sediul Poliției și cel al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), au fost identificate ca fiind în pericol și se află în proces de analiză pentru relocare dacă evoluția fenomenului o va impune.
Stadiul cercetărilor și concluziile preliminare
Ulterior surperii din aprilie 2024, o perioadă de tăcere de aproape doi ani a urmat, timp în care s-au realizat lucrări de umplere a cavității subterane și monitorizare a terenului. În vara anului 2024, autoritățile au declarat fenomenul „normal” și au permis evacuaților să se întoarcă acasă, sfătuindu-i să rămână calmi în fața fisurilor și a ușilor care refuzau să se închidă.
Finalizarea acestor măsuri nu a reprezentat însă soluția de durată. Un raport preliminar realizat de un consorțiu de experți în geologie și fizică a pământului, publicat în 2026, arată că fenomenul este încă în evoluție și reprezintă un „pericol iminent”.
Cavernă subterană și riscul de prăbușire
Concluziile studiului indică dezvoltarea activă a unei cavernen subterane pe strada Tudor Vladimirescu, provocată de infiltrarea apei care dizolvă masivul de sare din zona orașului. Investigațiile au evidențiat prăbușirea coloanei de tubaj a unui foraj de investigare, precum și formarea unei microdoline în zona afectată, care continuă să se adâncească.
Datele obținute prin metode geofizice, inclusiv tomografie de rezistivitate electrică și scanări LiDAR, indică o tasare medie de 7-10 centimetri între septembrie 2025 și ianuarie 2026, afectând locuințele și infrastructura din apropiere.
Forajul și măsurile de sigilare
Forajul FP8, realizat în 2024 pentru investigații geotehnice, a fost sigilat după identificarea unor prăbușiri minore, ca măsură preventivă. Cercetătorii au observat din monitorizările cu senzori că terenul continuă să se miște, iar cavitatea a rămas activă.
În zona în care s-a făcut forajul, există riscul de extindere a craterului și de destabilizare mai amplă, motiv pentru care autoritățile au recomandat sigilarea definitivă a forajului și continuarea supravegherii zonei, pentru anticiparea oricăror evoluții periculoase.
Pericolul unui proces continuu de instabilitate
Analizele geofizice și geochimice indică faptul că fenomenul de degradare a terenului este activ și afectează mai multe zone ale orașului, nu doar locul surperii din 2024. Sistemul geologic al Slănic include un masiv de sare în contact cu apele de suprafață și subterane, acestea fiind cauza principală a tasărilor și prăbușirilor.
Experții recomandă implementarea unui sistem permanent de monitorizare a terenului și infrastructurii, pentru a detecta timpurie orice semn de instabilitate. Investigațiile arată că zonele cu semne de instabilitate pot fi identificate din timp, chiar și înainte de apariția unor fisuri sau prăbușiri.
Concluziile și recomandările finale ale specialistilor
Raportul Consorțiului Geomonitor avertizează asupra unui proces de instabilitate geologică extins în Slănic, cu o dinamică activă și evolutivă. Fenomenul nu poate fi controlat doar prin intervenții reactive, precum umplerea craterelor, ci necesită supraveghere continuă și studii aprofundate pentru a gestiona riscurile.
Este evidențiată needitatea unui sistem integrat de monitorizare, care să includă măsurători geoistice, susținători de avertizare timpurie și măsuri de consolidare a terenului, pentru a preveni incidente grave la nivelul întregului oraș.
Reacția edilului și poziția oficială
Primarul orașului Slănic, Costea Daneluș, a declarat că nu are încredere în concluziile raportului echipei de cercetare, considerând că acestea sunt „presupuneri”. El afirmă că „momentan nu mai sunt probleme” și că orașul a rezolvat „problema” fără a specifica ce înseamnă acest lucru concret.
Edilul a menționat că nu a fost prezentat niciun studiu oficial și că se bazează pe declarațiile „specialiștilor” de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Primarul susține că soluțiile viitoare sunt decise de experți și că el nu poate oferi o opinie precisă în absența unui raport oficial.
Este evident că fenomenul de la Slănic impune o monitorizare riguroasă și studiile continue pentru a asigura siguranța locuitorilor.
