România trebuie să își intensifice pregătirile pentru apărare și să ia în considerare costurile implicate, afirmă fostul președinte Traian Băsescu. Într-un interviu acordat pentru Libertatea la summitul NATO de la Ankara, Băsescu critică statutul de credibilitate al statului român în contextul deciziilor recente și a lipsei investițiilor în apărare.
România și obligațiile de apărare în contextul NATO
Traian Băsescu afirmă că România nu a făcut suficiente eforturi de upgrades și dotări pentru propria apărare, de la anexarea Crimeei în 2014. El precizează că, în calitate de președinte, în acea perioadă, a cerut NATO să acorde mai multă atenție regiunii Mării Negre, după ce Alianța a realizat un plan de contingență pentru zona respectivă.
Planul de contingență reprezintă strategia de apărare în caz de atac, fiind actualizat periodic de NATO. Băsescu subliniază că responsabilitatea apărării revine în primul rând statului român, iar apoi este necesar sprijinul external.
Costurile apărării și situația echipamentelor
Fostul președinte adaugă că România trebuie să fie dispusă să plătească pentru propria apărare, prin contracte pentru achiziții de echipamente și armament, nu doar să ceară sprijin financiar. El menționează că, în ultimii doi ani, au fost comandate echipamente importante, dar cele necesare pentru lupta împotriva dronelor nu au fost încă achiziționate.
Această lipsă de echipamente și de pregătire se reflectă și în incapacitatea Armatei de a doborî dronele rusești care au intrat pe teritoriul românesc în ultimii trei ani. El califică această situație ca fiind cauzată de o „lipsă de antrenament strigătoare la cer”.
Potrivit lui Băsescu, dronele zboară la altitudini de 300 sau 150 de metri, iar acestea pot fi interceptate cu mitraliere de la sol, dacă militarii sunt antrenați corespunzător. La momentul interviului, Armata a introdus în serviciu sistemul american MEROPS, destinat luptei împotriva dronelor.
Incidente cu drone rusești și măsuri NATO pentru securitate
MApN a raportat 29 de incidente de intrare neautorizată a drone rusești în spațiul aerian național, din începutul războiului împotriva Ucrainei. Jumătate dintre acestea s-au petrecut în 2023, iar în ultimele trei luni, armata a identificat alte 50 de fragmente de drone sau drone pe teritoriul României.
Din totalul celor 100 de atacuri rusești în zona de frontieră cu România, 33 s-au produs în ultimele șase luni, în 2026. La summitul NATO de la Ankara, România va solicita Alianței să mențină o prezență militară puternică în zona Mării Negre și să asigure o descurajare eficientă în fața amenințărilor ruse.
CSAT a anunțat că președintele Nicușor Dan va prezenta progresul în implementarea angajamentelor financiare asumate în cadrul summitului, printre care creșterea bugetului pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. A fost menționată și sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, precum și necesitatea găsirii de soluții pentru criza de la ROMATSA, considerată o vulnerabilitate pentru securitatea națională.
Legislatie și controlul serviciilor de informații
Traian Băsescu critică blocajele din procesul legislativ de reglementare a securității naționale și responsabilitatea atât a parlamentului, cât și a structurilor militare pentru aceste întârzieri. El menționează că legile actuale, adoptate în anii 1990, nu au fost actualizate, iar eforturile de reformare au fost blocate, potrivit opiniei sale, de interesele și rezistența unor servicii.
El explică că serviciile secrete, precum SRI și SIE, funcționează după legislația din 2006, iar încă din mandatele anterioare, nici liderii politici nu au reușit să avanseze un nou cadru legislativ.
Referitor la conducerea SRI, Băsescu afirmă că nici președintele Nicușor Dan nu a nominalizat un nou șef din cauza voinței acestei persoane. Actual, instituția este condusă de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu.
În ceea ce privește responsabilitatea pentru blocajele legislative sau politice, fostul președinte sugerează totodată că militarii din structurile de securitate nu își doresc propriile legi, preferând legislația din 1990 și blocând eventuale reforme legale.
Final, Băsescu menționează că, din 2023, nu există conducere civilă pentru SRI, fiind condusă de generalul Răzvan Ionescu, după demisia fostului director Eduard Hellvig, în mandatul lui Klaus Iohannis.
