România află în criză politică de la începutul lunii mai, când premierul interimar Ilie Bolojan a fost demis după depunerea moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR. De atunci, țara nu are un guvern funcțional, iar procesul de formare a unui nou Executiv este blocat de dispute și divergențe între partide și instituții.
Contextul crizei și demiterea guvernului Bolojan
Pe 5 mai, moțiunea de cenzură a PSD și AUR a trecut în Parlament cu 281 de voturi. Demiterea guvernului Bolojan a avut loc după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că intră în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a declarat că un nou guvern va fi format într-un termen rezonabil.
Pentru a desemna un premier, consultările de la Palatul Cotroceni au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie. În această perioadă, au fost avansate mai multe variante de candidaturi. Șeful statului a propus inițial pe Eugen Tomac, dar acesta și-a depus mandatul, iar ulterior s-a discutat despre Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte PNL, ca posibil premier.
Negocieri și eșecuri în formarea noului guvern
Adrian Veștea a mers în Parlament pe 22 iunie cu programul de guvernare și lista miniștrilor, însă a fost respins cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233. În plus, partidele politice nu au susținut această variantă, iar negocierile pentru un nou candidat au continuat.
Nicușor Dan a anunțat că, după eşecul acestei variante, a fost propusă o a doua variantă de premier, pe Sorin Grindeanu, din partea PSD, și totodată, PNL, USR și UDMR au avansat susținerea pentru Siegfried Mureșan. În ciuda acestor propuneri, disputele între partide au continuat, fiind evidențiate diferențe despre modelele de guvernare și sprijinul politic concret.
Acuzații și controverse
Președintele Nicușor Dan a acuzat public pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou guvern, prin răzgândiri repetate. În timpul negocierilor, Nicușor Dan a insinuat că Bolojan schimbă constant poziția, ceea ce împiedică progresul.
Bolojan a declarat că obligația sa constituțională este să colaboreze și să identifice soluții, menținând deschise discuțiile pentru deblocarea situației. Reacțiile din partea partidului său, PNL, au venit din partea lui Siegfried Mureșan și a lui Alexandru Muraru, care au criticat poziția PSD și acțiunile președintelui.
Mureșan a afirmat că PNL nu susține, și nici nu a declarat vreodată că va susține, un guvern condus de Sorin Grindeanu, în condițiile în care nu are o autonomie completă sau o asumare clară a obiectivelor programului de guvernare. Muraru a criticat poziția PSD și a acuzat PSD de nesocotirea acordurilor anterioare și a angajamentelor externe.
Perspectiva politică și viitorul guvernării
Deși a fost demis pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea continua să conducă Guvernul până în toamnă, în cadrul sesiunii parlamentare care începe pe 1 septembrie. Liderii PNL au o poziție ambiguă, iar negocierile din ultimele săptămâni nu au condus la un acord clar pentru formarea unui nou guvern.
Este încă nerezolvată și intenția politică de a susține un guvern minoritar PSD sau o altă formulă de guvern. Criza politică continuă, iar procesul de alegere a unui premier și formarea unui Guvern funcțional rămâne în impas, fără o dată clară pentru finalizare.
