Tribunalul București a respins acuzațiile formulate de Partidul Național Liberal (PNL) referitoare la organizarea judecătorească, precizând că măsurile de specializare adoptate respectă legislația și nu afectează independența judecătorilor. Instanța a explicat că reorganizarea s-a realizat pentru eficiență și pentru consolidarea unei practici judiciare unitare.
Tribunalul a afirmat că măsurile de specializare, inclusiv în domeniul cauzelor privind persoanele juridice, partide politice, minori și familie, sunt implementate conform legii și cu scopul de a eficientiza activitatea instanței. Instanța a menționat că în luna iunie a fost înființată o secție pentru minori și familie și că se analizează desemnarea unor completuri specializate în materii precum asociații și fundații.
Tribunalul a subliniat faptul că toate măsurile sunt asumate transparenț, fiind în concordanță cu legislația în vigoare, și că acestea vizează crearea unei practici judiciare unice și previzibile. Instanța a criticat declarațiile publice ale PNL, considerându-le presiuni asupra judiciației și a amintit că partidul a inclus în programul de guvernare și propuneri pentru valorificarea specializării în alte domenii, precum dreptul afacerilor și achizițiile publice.
Reacția Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut o declarație privind discursul public al partidului, susținând că asistăm la o escaladare fără precedent a criticilor împotriva instanțelor.
CSM a reafirmat că independența judecătorilor și autoritatea instanțelor sunt fundamentale pentru un stat de drept și dreptul la un proces echitabil. În comunicat, s-a precizat că hotărârile judecătorești pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege și nu prin intervenții în spațiul public.
Reprezentanții CSM au considerat că criticile partidului sunt inacceptabile, mai ales fiind formulare din partea unei formațiuni politice parte într-un litigiu aflat pe rol. Discursul public critic al PNL este perceput ca un comportament incompatibil cu statutul unui stat de drept și ca o influență negativă asupra încrederii în justiție.
Procedura pentru excluderea unor membri ai PNL
Reamintim că, pe 21 iunie, conducerea PNL, condusă de Ilie Bolojan, a anunțat începutul formalităților pentru excluderea unor membri precum Rareș Bogdan, Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia sunt acuzați de încălcarea obligației de a susține deciziile partidului, participând la acțiuni considerate contrare intereselor PNL.
Deocamdată, acești membri nu au fost excluși formal și așteaptă deciziile instanțelor în procesele deschise împotriva lor.
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârea Consiliului Național al PNL referitoare la congresul din 19 iunie, în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat în funcție. Decizia a fost luată în urma unui proces aflat pe rolul secției civile, având numărul 26127/3/2026.
Controverse legate de decizia Tribunalului și acuzații privind judecătoarea implicată
PNL a transmis un comunicat în care a acuzat-o pe Alina Gorghiu de apropiere de o judecătoare implicată în unul dintre dosarele aflate pe rol.
Conform declarației liberale, dosarul privind congresul din 21 iunie 2026 a fost repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a Alinei Gorghiu, reclamantă în cauza.
PNL susține că Gorghiu a avut un mandat de ministru al Justiției, perioadă în timpul căreia a solicitat detașarea judecătoarei M.L. în cadrul ministerului, fapt confirmat de Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023.
Pentru această motivare, partidul a anunțat că va solicita recuzarea judecătoarei.
Tribunalul a precizat însă că decizia de suspendare a hotărârilor Consiliului Național PNL „nu influențează în mod direct activitatea partidului” și că conducerea aleasă în urma Congresului din 21 iunie își exercită atribuțiile.
Aceste evenimente continuă să atragă atenția asupra influenței politice asupra proceselor legale în contextul tensiunilor din PNL.
