Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare (PZU) din București, pentru mâine, este de 1.171 de lei pe megawatt-oră (lei/MWh), ceea ce echivalează cu aproximativ 224 de euro/MWh, conform datelor Operatorului Pieței. Este cel mai ridicat preț din Europa, fiind urmat de Ungaria, la doar un euro distanță.
Prețuri comparate în Europa
Prețul de 1.171 lei/MWh din România reprezintă cel mai mare tarif spot pentru ziua următoare din continent. Ungaria se află pe locul doi, cu un preț cu doar un euro mai mic. În contrast, Bulgaria are un tarif de 90 euro/MWh, iar Grecia, 87 euro/MWh.
Variabilitatea prețurilor în timpul zilei
Prețurile rămân ridicate pe parcursul întregii zile și cresc semnificativ în orele de seară, când producția fotovoltaică scade. Pe intervalul de sfert de oră 19:00-19:15 (CET), prețul atinge maximul zilei, de 4.250 lei/MWh, adică 811 euro/MWh. Încă nouă intervale din seara zilei de mâine înregistrează prețuri de peste 4.000 lei/MWh.
Importuri și mecanisme de cuplare a pieței
În intervalul cu cel mai mare tarif, România importă energie prin mecanismul de cuplare a Pieței pentru Ziua Următoare (PZU), din ambele piețe cu conexiune fizică. Din Bulgaria, importurile ating limita maximă a conexiunii de 1.600 MW, iar din Ungaria se importsă 95 MW, în câteva intervale de timp.
Pe întreaga zi, rețeaua românească importă energie din Bulgaria și trimite în majoritatea intervalelor energie către Ungaria, arată datele privind mecanismul de cuplare a pieței.
Impactul temperaturilor extreme asupra sistemului energetic
Valurile de caniculă au determinat temperaturi foarte ridicate în România și Europa Occidentală, influențând producția energetică. Randamentul panourilor fotovoltaice scade, centralele nucleare pot fi oprite din cauza temperaturii ridicate a apei de răcire, precum reactorul de la Paks, care a redus puterea unui reactor ieri. De asemenea, combustibilul pe bază de cărbune prezintă riscuri de autoaprindere.
Consumul de energie electrică a crescut, în special din cauza utilizării intense a aerului condiționat, ceea ce contribuie la creșterea cererii în perioadele de vârf ale zilei.
Cauze externe și interne ale creșterii prețurilor
Debitul Dunării este sub valorile medii multianuale, iar vântul a fost slab, influențând negativ producția de energie hidroenergetică.
Intern, lipsa capacităților de generare pentru consumul de vârf reprezintă o cauză majoră. Mai multe unități de producție sunt oprite pentru întreținere sau din motive planificate, reducând oferta disponibilă. Printre acestea se numără o unitate nucleară de la Cernavodă, care este în revizie, și jumătate din cea mare de pe gaze a Petrom de la Brazi. De asemenea, CET București Vest este oprit complet, iar două grupuri de la CET Sund sunt inoperative, unul planificat și altul accidental, iar un grup de la centrala Iernut a fost oprit.
Hidroelectrica a întrerupt funcționarea a două grupuri la Porțile de Fier 1 și unul la Râul Mare, iar două grupuri de la centrala Lotru au fost oprite pentru perioada de opt ore. Toate aceste restricții reduc semnificativ capacitatea de generare în momentele de vârf ale zilei.
Stadiul bateriilor de stocare
Deși ritmul de instalare a bateriilor de stocare a crescut rapid, ajungând la circa 1.600 MWh, acestea încep deja să se descarce în orele de seară. Totuși, capacitatea totală instalată rămâne departe de a acoperi necesarul, fiind nevoie de cel puțin dublul acesteia pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic național.
Prețurile ridicate și fluctuațiile din piață sunt influențate atât de condițiile meteo extreme, cât și de lipsa anumitor capacități de producție.
