NATO se află în pragul unui summit important la Ankara, unde principalele subiecte vor fi angajamentele financiare ale statelor membre și perspectivele de creștere a cheltuielilor pentru apărare, în contextul tensiunilor geostrategice și al urgentării eforturilor colective de securitate.
Angajamentele financiare ale NATO și poziția statelor europene
Statele membre ale NATO sunt angajate să aloce minimum 3,5% din PIB pentru apărare, și 1,5% pentru cheltuieli legate de reziliență. În prezent, există discuții despre credibilitatea acestui plan, în special pentru țările care trebuie să își justifice pașii către atingerea acestor ținte.
Premierul olandez Mark Rutte a afirmat că, în cadrul summitului, va fi dezbătut și traseul credibil al unor națiuni pentru atingerea țintei de 5% din producția economică pentru apărare până în 2035. El a mai spus că, în timp ce majoritatea statelor, cum ar fi țări din Europa și Canada, gestionează într-o măsură satisfăcătoare aceste angajamente, diferențele între țări „vor fi discutate discret”.
Rutte a subliniat că cifra de 3,5% nu este aleasă aleatoriu, ci se bazează pe anii de eforturi și pe necesitatea de a combate amenințările, în special cele din partea Rusiei. El a menționat că eforturile pentru creșterea cheltuielilor sunt fundamentale pentru credibilitatea alianței.
Contextul politic și militarn
În Regatul Unit, planurile de investiții militare întârziate au provocat demisia ministrului apărării John Healey, începutul lunii iunie. Proiectul de buget prevăzuse suplimentarea cu 13,5 miliarde de lire sterline, mult sub cele 28 de miliarde de lire pe patru ani solicitate de oficialii militari.
Potrivit estimărilor, Regatul Unit intenționează să cheltuiască doar 2,68% din PIB pentru apărare până în 2030, punând la îndoială atingerea țintei NATO de 3,5% până în 2035. Washingtonul a făcut presiuni asupra Londrei, insistând asupra unei consolidări urgente a forțelor militare britanice, cu „amploare și determinare”.
Premierul în exercițiu Keir Starmer a promis că va publica planul de investiții în domeniul apărării înainte de summitul NATO de la începutul lui iulie, deși implementarea acestuia ar putea rămâne în sarcina succesorului său, Andy Burnham.
Discuții și întrebări privind progresul spre angajamente
Rutte a menționat că, privit dincolo de diferențe, Europa și Canada „se descurcă bine” în raport cu ținta de finanțare. El a afirmat că anumite țări pot avea nevoie de încurajări, dar aceste recomandări vor fi făcute discret și ferm, pentru a evita destabilizarea alianței.
Secretarul general al NATO a reafirmat credința în direcția bună, dar a indicat că există diferențe între națiuni în privința creșterii treptate a bugetelor pentru apărare. El a adăugat că aceste discuții sunt parte din procesul normal de transformare a NATO.
Rutte a reluat că ținta de 3,5% nu a fost stabilită întâmplător, ci derivă din necesitatea de a răspunde amenințării reprezentate de Rusia. El a transmis un mesaj ferm către Kremlin, afirmând că NATO va rămâne în defensivă, cu o explicație directă adresată președintelui Vladimir Putin: „Ne vom apăra”.
Context internațional și tensiuni în cadrul alianței
Summitul de la Ankara are loc într-un moment în care președintele american Donald Trump a pus la îndoială angajamentul SUA față de NATO, afirmând că alianța este un „tigru de hârtie”. El susține că America a suportat o parte excesivă a cheltuielilor pentru apărare.
Săptămâna trecută, secretarul apărării american Pete Hegseth a anunțat o revizuire a forțelor militare din Europa, criticând membrii NATO care „nu sunt credibili” în îndeplinirea angajamentelor financiare.
Rutte a încercat să linistească aceste tensiuni, lăudând creșterea bilanțului pentru apărare obținută de SUA, și a reafirmat unitatea Europei și a Statelor Unite în fața provocărilor globale, inclusiv în relația cu Rusia.
În perioada următoare, discuțiile vor aborda și modul în care NATO poate asigura o colaborare eficientă, în ciuda diferențelor de opinii și politicile naționale, în vederea consolidării apărării colective.
