Producătorii de lapte pierd 1 leu la litru, consumul scade

Prețul laptelui materie primă la poarta fermelor din România a scăzut în luna mai pentru prima dată din ianuarie 2024, atingând pragul de sub 40 de euro suta de kilograme, conform datelor Uniunii Europene analizate de Economica. Această valoare, de 39,01 euro pentru 100 kg, reprezintă aproximativ 1,6 lei pe litru, fiind cu 5,2% mai mică decât în luna aprilie și cu 10,5% sub nivelul similar al anului precedent. În comparație, media europeană a prețurilor se situează la 42,5 euro, fiind cu 19,3% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut, după o scădere de 0,3% față de luna aprilie.

Prețuri sub costul de producție

Prețul actual al laptelui la poarta fermelor din România este mai mic decât costurile de producție, afectând grav stabilitatea economică a fermelor. Conform Ionuț Lupu, director executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo, fermierii vând adesea cu pierdere, uneori sub un leu litrul, în condițiile în care costurile de producție sunt cuprinse între 2 și 2,4 lei pe litrul de lapte. În piață, prețurile spot variază între 0,7 și 1,9 lei pe litru, iar cele din contracte se situează între 1,5 și cel mult 1,9 lei.

Comparative europene și impactul importurilor

Prețurile laptelui materie primă în alte țări europene diferă considerabil. În Lituania, media este de 35 de euro suta de kg, în Slovacia și Letonia de 37 și, respectiv, 37,9 euro, iar în Estonia de 38 euro. Ungaria are un preț de 38,6 euro, iar Slovenia de 38,2 euro. În Malta, prețul depășește 63 euro suta de kg.

Potrivit datelor INS, în primul trimestru al anului României a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână din lapte, în valoare de 47 milioane de euro. Cantitatea importată este cu 39,4% mai mare față de perioada similară a anului 2022, iar valoarea este cu 7,5% mai mare, ceea ce indică o scădere a prețurilor de pe piața internă.

Cele mai mari volume de import, circa 67.000 de tone, au provenit din Ungaria, unde livrările au crescut cu 35% față de anul trecut. Costul pentru România pentru aceste importuri s-a situat la 30,5 milioane de euro, față de 29,3 milioane de euro în anul anterior.

Factori de influență și măsuri din partea autorităților

Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, a declarat că România a solicitat Bruxellesului sprijin financiar, motivând cu date ce indică o presiune crescută asupra fermierilor din cauza scăderii prețurilor și a pieței. El a menționat că există dificultăți în interpretarea datelor statistice, ceea ce afectează obținerea de fonduri din rezerva agricolă.

Tanczos a precizat că prețurile în România au scăzut cu 8,5% în ianuarie față de aceeași lună a anului 2022, cu 5,6% în februarie, și cu 10% în martie și aprilie. El a subliniat necesitatea îmbunătățirii sistemului de colectare a datelor, pentru a reflecta corect situația pieței, și a sugerat că modul de transmitere a acestor informații trebuie revizuit.

În plus, el a afirmat că prețurile din sistemul de comercializare nu au fost stimulate în niciun fel, deși consumul a înregistrat o reducere estimată între 17 și 20% în ultimele șase luni, în timp ce prețurile la raft au rămas ridicate. Pornind de la această situație, autoritățile analizează oportunitatea utilizării rezervei agricole pentru sprijinirea sectorului.

Factori de piață și presiuni externe

Impactul importurilor provenind din Ungaria, estimat la aproximativ 200.000 de tone, contribuie semnificativ la scăderea prețurilor interne. Exporturile de lapte românesc sunt mult mai mici în volum față de importuri, cu o diferență de aproape șapte ori.

Managerul HolsteinRo a explicat că unul dintre motivele principale pentru scăderea prețurilor internaționale îl reprezintă volumele mari de lapte comercializate în piața europeană, în special din Ungaria, care realizează peste 120-130% din propriul consum și exportă restul. Acest surplus de lapte generează o presiune suplimentară asupra prețurilor din România și asupra fermierilor locali.

Această situație agravată de factori precum majorarea costurilor cu energia și transportul pune presiune pe materia primă, influențând prețurile chiar mai mult. Fermierii români se confruntă cu dificultăți în negocierea cu procesatorii, fiind majoritatea mici producători fără putere de negociere pentru obținerea unor prețuri mai bune.

Articolul oferă o imagine clară asupra situației actuale a sectorului laptelui în România, evidențiind diferențele de prețuri și provocările generate de importurile crescute și de fluctuațiile pieței europene.