România se află în proces de evaluare a proiectului hidrocentralei Porțile de Fier 3, un proiect sârbesc cu impact potențial asupra sistemului energetic național, în contextul unor discuții și acorduri interstatal între Serbia și SUA. Guvernul român a declarat că are „toată deschiderea” pentru acest proiect, în timp ce încă nu a trimis concluziile oficiale către partea sârbă.

Context și detalii despre proiect

Proiectul Porțile de Fier 3 prevede construcția unei centrale reversibile cu o capacitate totală instalată de 1.800 MW, planificată să fie finalizată până în 2038. Costul estimat inițial de 1,4 miliarde de euro a fost majorat la circa 2,6 miliarde de euro. Studiul de fezabilitate a fost realizat deja de firma americană Bechtel.

Centrala va funcționa ca o hidrocentrală cu acumulare prin pompare, utilizând lacul de la Porțile de Fier 1, situat în amonte, pentru a gestiona fluxurile de apă între lacuri de acumulare situate la altitudini diferite. Fundamentele tehnice presupun conectarea unui lac de acumulare din zona Porților de Fier cu Dunărea, pentru a permite modele de pompare și recuperare a energiei.

Impact asupra sistemului energetic și preocupări

Construirea centralei ar putea influența producția de energie hidro, în special la cele două centrale existente pe Dunăre, Porțile de Fier 1 și 2, operate de Hidroelectrica și EPS. Potrivit datelor, centralele din zonele Porțile de Fier au o putere instalată totală de 1.415 MW, fiind situate la granița dintre România și Serbia.

Există temeri privind reducerea disponibilității resurselor de apă, ce ar putea afecta funcționarea optimă a acestor centrale vasale. În plus, existența unor rezerve de apă pentru răcirea noilor reactoare de la Cernavodă, 3 și 4, ridică întrebări asupra durabilității resurselor în regim de utilizare intensă.

Declarații și poziția oficială a Guvernului României

Primul oficialitat român a confirmat că România evaluează în prezent proiectul, fără a menționa un termen concret pentru concluzii. Răspunsul a fost că țara are „toată deschiderea” pentru implicare, dar nu a fost încă trimisă o decizie finală.

La nivel politic, discuțiile oficiale au inclus și subiectul memorandumului de înțelegere (MoU) semnat între Serbia și SUA, vizând susținerea proiectului Porțile de Fier 3. În urmă cu un an, ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat în conversație cu ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, intenția de a avansa cu acest plan.

Implicații pentru România

Potrivit unor surse apropiate dosarului, dacă evaluările tehnice și de mediu vor fi favorabile, România ar putea participa la proiect prin Hidroelectrica, companie cu resurse financiare suficiente pentru o implicare de până la 50%. Cu toate acestea, decizia finală depinde de rezultatele analizelor și de informațiile transmise de partea sârbă.

Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a menționat în august 2024 că discuțiile vizau și impactul proiectului asupra infrastructurii existente, însă România a precizat că nu va face compromisuri pentru reducerea productivității hidrocentralelor din Poarta de Fier. În orice caz, România nu și-a exprimat încă opinia oficială despre acceptarea proiectului.

Proiectul Porțile de Fier 3 se află în faza preliminară, fiind subiectul unor evaluări și discuții active între părți, cu impact potențial asupra gestionării resurselor de apă și a sistemului energetic regional.