Debitul Dunării la intrarea în România va coborî la 1.750 metri cubi pe secundă începând de sâmbătă, 18 iulie, valori care reprezintă aproape trei ori mai mici decât media lunii iulie și sub cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 30 de ani. Această situație a determinat restricții pentru traficul naval și a dus la măsuri speciale pentru navigație, în contextul unei secete severe care afectează întreaga Europă.
Debitul Dunării scade dramatic față de media obișnuită
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) prognozează ca debitele la intrarea în țară, la Baziaș, să varieze în perioada 14-21 iulie, până la nivelul de 1.750 m3/s. În primele zile ale intervalului, se prevede o ușoară scădere, urmată de o stabilizare în această valoare, care este semnificativ sub media de 4.700 m3/s pentru luna iulie.
Valoarea prognozată pentru această săptămână este mai mică decât minimul istoric al ultimilor 30 de ani, înregistrat în 2022, când debitul a fost de 1.810 m3/s. Nivelul minim istoric al Dunării, observat la stația de la Baziaș, datează din 13 ianuarie 1985, când a fost de 1.400 m3/s.
Impactul secetei și explicațiile oficiale
Seceta extremă reduce aportul de precipitații în Europa, ceea ce se reflectă direct în reducerea debitului Dunării. În mai multe sectoare ale cursului fluviului, alimentarea cu apă pentru irigații a fost deja oprită. Situația a devenit atât de gravă încât un șofer a fost surprins conducând pe fundul uscat al Dunării, iar epave din al Doilea Război Mondial au fost observate la suprafață.
Reprezentanții Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) estimează că nivelurile sunt excepțional de scăzute și ar putea ajunge până la minus 154 cm la Cernavodă, chiar peste valorile din vara anului trecut. Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ, confirmă faptul că situația este dezastruoasă pentru luna iulie și precizează că nivelurile aflate la minus 127 cm la Calafat indică cea mai joasă măsurare din ultimii ani.
Consecințe pentru navigație și transport
Nivelurile extrem de scăzute au provocat probleme serioase pentru navigație. De pe 10 iulie, bacul de la Bechet nu mai circulă, din cauza nivelului scăzut al apei, iar mai multe nave au rămas blocate în puncte critice, precum zona Corabia. Două nave, Zvad și Elixir, s-au eșuat la km 628 pe șenalul de navigație, în apropierea orașului Corabia, fiind nevoie de măsurători hidrografice și dragaj pentru reluarea traficului.
Fluxul de navetiști și de marfă se desfășoară cu restricții, navele circulând cu încărcături reduse pentru a respecta adâncimile minime. Autoritățile spun că activitatea continuă și că traficul nu a fost oprit definitiv, însă condițiile impun limitări stricte și reducerea încărcăturii.
Până acum, au fost executate lucrări de dragaj în zonele critice precum Cochirleni, Bechet, Caragheorghe și Gârcov, fiind mobilizate aproximativ 270.000 metri cubi de material. Pentru a putea menține navigația, s-a redus și lățimea șenalului de la 180 la 80 de metri.
Reprezentanții AFDJ afirmă că, în ciuda nivelurilor extrem de scăzute, navigația este încă posibilă pe sectorul românesc, spre deosebire de alte țări europene, precum Germania și Austria, unde circulația a fost închisă sub praguri similare.
Măsuri și proiecte de modernizare
Autoritățile precizează că a fost demarat un proces de dragaj continuu, începând din luna aprilie, pentru zonele considerate critice, iar în acest moment nu exclud complet navigația, chiar dacă nivelurile sunt sub mediile normale.
Un proiect european de amploare, Fast Danube 2, presupune o investiție de 170 de milioane de euro și vizează modernizarea sectorului româno-bulgar. Proiectul include dragarea a circa 110 km de șenal navigabil, construcții de epiuri, chevroane, consolidări de mal și insule artificiale, cu scopul de a crește perioada anuală de navigație de la 280 la aproximativ 340 de zile.
Evaluarea ofertelor pentru faza de proiectare se află în curs, iar semnarea contractului este estimată până în iulie 2026. Reprezentanții susțin că finalizarea proiectului va îmbunătăți semnificativ condițiile de navigație în zona comună româno-bulgară.
Pentru moment, autoritățile precizează că, fiind vorba de o problemă europeană cauzată de schimbările climatice, nivelurile scad drastic în perioade de secetă, și că eforturile de intervenție nu pot acoperi complet extremele situațiilor actuale.
