Un proiect de lege depus la Senat prevede posibilitatea ca persoanele străine căsătorite cu cetățeni români și stabilite în străinătate să poată solicita cetățenia română fără a fi obligate să locuiască în România. Condiția principală este ca mariajul să fi fost înregistrat în actele de stare civilă române de cel puțin 10 ani. Proiectul urmează să fie dezbătut, fiind înregistrat pentru analiză pe 30 iunie 2026, și nu este încă în vigoare.
Cine poate cere cetățenia fără mutare în România
Proiectul vizează cetățenii străini și persoanele fără cetățenie, căsătoriți cu un cetățean român și care locuiesc în afara țării. Aceștia pot cere cetățenia română la cerere, fără a fi nevoiți să se mute în România. Nu există acordarea automată a cetățeniei prin căsătorie; solicitantul poate avea domiciliul fie în România, fie în străinătate.
Pentru eligibilitate, cei doi soți trebuie să fi conviețuit cel puțin 10 ani, calculați de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele românești. Perioada se referă la toate intervalele în care au locuit împreună, indiferent de țara în care s-au aflat temporar.
Condiții suplimentare pentru obținerea cetățeniei
Solicitantul trebuie să îndeplinească mai multe condiții, în afară de perioada de conviețuire. Este necesar să aibă cel puțin 18 ani și să demonstreze loialitate față de statul român. Nu trebuie să fi sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau securității naționale.
Individual, solicitanul trebuie să aibă o conduită bună și să nu fie condamnat pentru infracțiuni în România sau în străinătate. Trebuie să dispună de mijloace legale pentru o viață decentă în România și să cunoască limba română, precum și elemente fundamentale ale culturii și civilizației românești. Cunoștințele despre Constituție și imnul național sunt, de asemenea, obligatorii.
Procedura depunerii cererii
Cererea pentru cetățenie se va putea depune la ambasadă sau la consulatul României din țara de domiciliu sau reședință legală a solicitantului. Dosarele vor fi trimise către Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Fiecare caz va fi analizat individual, solicitantul având obligația să treacă de verificări legale și de securitate. Va susține și un interviu privind cunoașterea limbii române, a culturii și a legislației naționale. Dacă cererea este aprobată, cetățenia se va obține la depunerea jurământului, fie în fața șefului de ambasadă sau consulat, fie în cadrul unei ceremonii organizate de acestea.
Motivul pentru perioada de 10 ani
Legea actuală permitea unui străin căsătorit cu un român să solicite cetățenia după cel puțin cinci ani de ședere, dacă avea drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă. Noua propunere mărește această perioadă la 10 ani pentru familiile care trăiesc în străinătate, ca măsură de verificare suplimentară.
Inițiatorii consideră perioada mai lungă justificată pentru a compensa lipsa rezidenței în țară. Se urmărește astfel reducerea riscului ca o căsătorie să fie încheiată doar pentru obținerea cetățeniei.
Contextul demografic și internațional
În România trăiesc peste 5,7 milioane de români în străinătate. Creșterea numărului de români plecați a dus și la o creștere a numărului de căsătorii între români și cetățeni străini. Mulți dintre acești familii păstrează legături culturale, personale și economice cu țara.
Proiectul face referire și la exemple din alte state europene. În Italia, soții cetățenilor italieni pot cere cetățenia după trei ani de căsătorie, cu posibilitatea de reducere dacă au copiii împreună. În Olanda și Portugalia, termenul este de trei ani, iar în Franța, între patru și cinci ani, în funcție de înregistrare. În Elveția, perioada minimă este de șase ani și implică menținerea unor legături strânse cu țara.
Proiectul a fost depus în Senat, care este prima Cameră sesizată. Procedura legislativă trebuie parcursă pentru ca măsura să intre în vigoare, dar nu există încă un termen clar pentru aplicare.
