joi, 9 iulie 2026 14°C Iași
Economic

Serbia are șase oferte pentru hidrocentrala Porțile de Fier 3

Facebook X WhatsApp LinkedIn

Guvernul sârb și Guvernul român avansează în planurile pentru proiectul Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj Djerdap 3, în condițiile în care Serbia a finalizat studiile preliminare, iar România a aprobat semnarea unui memorandum de înțelegere pentru schimbul de informații despre proiect. În același timp, Serbia promovează intens construcția centralei Porțile de Fier 3, estimată la o capacitate de 1.800 MW și un cost de circa 2,6 miliarde de euro, cu finalizare prevăzută până în 2038.

Participarea companiilor americane și procesul de evaluare

Guvernul Serbiei a lansat, la începutul lunii iunie, un apel public pentru companii din Statele Unite interesate de participarea la proiect. Apelul a fost publicat pe site-ul Ambasadei SUA în Serbia, iar până la data de 25 iunie, termenul de depunere, șase companii americane și-au exprimat interesul.

Conform declarațiilor ministrului Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, evaluarea companiilor interesate este în desfășurare. Numele acestora nu au fost dezvăluite publicului.

Procesul de selecție este condus de un grup de lucru al Guvernului sârb, în cadrul unui acord de cooperare strategică în domeniul energiei între Serbia și SUA.

Inițiativa românească pentru schimbul de informații

Guvernul României a aprobat, la jumătatea lunii iunie, începerea negocierilor și semnarea unui memorandum de înțelegere cu Serbia pentru facilitarea schimbului de informații asupra proiectului Djerdap 3.

Documentul urmărește diseminarea informațiilor între instituțiile și companiile celor două țări implicate în proiect. În cadrul acestei colaborări, România propune asigurarea dezvoltării proiectului în condiții rezonabile, care să nu afecteze funcționarea hidrocentralelor din aval, Porțile de Fier I și II, sau implementarea proiectului FAST DANUBE II, derulat de autorități române și bulgare.

Se menționează necesitatea evaluării condițiilor de defluent, terenurilor riverane și provocărilor generate de navigație în zona din aval. Guvernul a aprobat semnarea memorandumului pentru a sprijini schimbul de informații și cooperarea tehnică între cele două țări.

Proiectul porților de Fier 3 și contextul energetic în regiune

Serbia promovează de mult timp proiectul centralei Porțile de Fier 3, care ar putea avea o capacitate de 1.800 MW și ar trebui finalizat până în 2038, cu un cost estimat inițial de 1,4 miliarde de euro, fiind acum evaluat la circa 2,6 miliarde de euro.

Studiile hidrologice și de fezabilitate au fost finalizate, iar proiectul include construirea unei noi centrale hidroelectrice reversibile în zona lacului de la Porțile de Fier, utilizând un lac de acumulație situat deasupra nivelului Dunării, conectat prin sisteme de pompe și turbine. Această soluție are scopul de a spori stabilitatea rețelelor din regiune și de a asigura stocare sezonieră a energiei.

Costurile și capacitatea centralelor implicate sunt deosebit de importante pentru sistemele energetice regionale. În prezent, România are doi posesori principali ai hidrocentralelor Porțile de Fier — Electrica și Hidroelectrica — împreună cu o putere instalată totală de circa 1.415 MW.

Impactul și provocările proiectului

Proiectul porților de Fier 3 poate influența producția de energie electrică a centralelor din aval, datorită posibilității de modificare a rezervorului de apă, ceea ce poate afecta fluxul normal și disponibilitatea de resurse.

Serbia deține deja o centrală reversibilă, Bajina Basta, cu o capacitate de 614 MW, și planifică construcția unei noi unități, Bistrica, de 646 MW, în vestul țării. Aceste inițiative evidențiază ambițiile Serbiei în domeniul energiei hidroelectrice, cu scopul de a echilibra sistemele energetice regionale și de a integra sursele de energie regenerabilă în rețea.

Proiectul porților de Fier 3 reprezintă un element major în proiectele energetice din Europa de Sud-Est, fiind parte din planurile ambițioase ale Serbiei pentru dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice până în 2038.

Vasilescu Elena

Lasă comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *