Viorel Pașca, administrator al azilelor neautorizate din județul Bihor, a fost plasat sub control judiciar de Tribunalul București, după ce a fost pus sub acuzare de DIICOT pentru implicare în activități de exploatare a persoanelor vulnerabile. Decizia a fost motivată de instanță prin faptul că, deși există suspiciuni de ilegalitate, măsura arestării preventive nu se justifică în contextul probelor și situației sociale.
Inculpatul și susținerea sa în instanță
Viorel Pașca a afirmat în fața judecătorului că acționa cu bună-credință și că intențiile sale au fost să ajute, nu să speculeze. El a recunoscut că activitatea s-a desfășurat fără autorizații, dar a susținut că autoritățile erau la curent și că bolnavii erau aduși chiar de la instituții ale statului. Pașca a menționat că avea în contul personal circa 500 de euro, iar banii erau ulterior virați în contul asociației pe care a înființat-o. El a declarat că a solicitat în repetate rânduri autorităților să preia beneficiarii, dar nu a primit răspuns, iar activitatea a continuat din convingerea că trebuie ajutați oamenii aflați în situații extreme.
Aspecte legate de probe și activitatea suspectată
Procurorii DIICOT susțin că în județul Bihor, în comună Holod, satele Dumbrava, Ceica și Tinca, Pașca și apropiații săi au găzduit peste 3.300 de persoane, între care persoane cu dizabilități, vârstnici și fără adăpost, pe o perioadă de 17 ani. Conform anchetei, aceste persoane erau trimise în aceste locații în baza unor anchete sociale, deoarece instituțiile statului nu aveau capacitatea de a le oferi ingrijire. Beneficiarii nu și-au dat consimțământul informat pentru cazare.
Pe locuința lui Pașca au fost găsite un seif conținând 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice, toate având ca titulari beneficiari, împreună cu sume de bani în lei și valută. Au fost identificate actele de identitate ale celor 409 persoane, registre și documente legate de internări, externări și decese, precum și un carnețel cu liste cu beneficiari din 2006.
Susținerea organizației și activitățile realizate
Instanța a reținut că, deși Pașca nu avea autorizații, oamenii găzduiți beneficiau de un minim de confort: spații cu paturi, grupuri sanitare, televizoare, hrană, medicamente și servicii medicale. În plus, au fost constatate deficiențe legate de administrarea tratamentului și lipsa personalului calificat, însă beneficiarii nu erau abandonați după deces, fiind organizate înmormântări în cimitirul greco-catolic.
Judecătorul a precizat că, deși activitatea nu respecta normele legale, alternativa pentru beneficiari nu era în mod obișnuit un centru autorizat, ci lipsa oricărei protecții instituționale, revenirea pe stradă fiind riscantă. Declarațiile inculpatului în fața instanței au fost considerate relevante pentru înțelegerea contextului, dar nu suficiente pentru a înlătura suspiciunea de ilegalitate.
Contextul social și implicarea instituțiilor publice
Instanța a reținut că o parte semnificativă dintre beneficiari au fost direcționați spre locațiile administrate de Pașca de către instituții publice, precum unități medicale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii sociale. Autoritățile au fost conștiente de vulnerabilitatea persoanelor, însă nu au oferit alternative viabile de protecție.
Curtea a menționat și faptul că centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități funcționează în capacitate maximă sau sunt în proces de restructurare, fapt evidențiat într-un document al Avocatului Poporului. Această situație a fost invocată pentru a explica implicarea în activitatea suspectată și pentru a demonstra dificultățile sistemului public în asigurarea unor soluții eficiente.
Decizia instanței privind măsura preventive
Judecătorul a stabilit că măsura controlului judiciar este suficientă pentru a asigura buna desfășurare a anchetei și prevenirea prejudiciilor. El a menționat că lăsarea în libertate a inculpaților nu reprezintă un pericol imediat pentru ordinea publică, având în vedere că activitatea a fost oprită, beneficiarii au fost relocate, iar probele au fost administrate.
Curtea a subliniat că măsura arestării preventive trebuie justificată de necesitatea anchetei și nu de un efect exemplare, respectând standardele europene în materie. Nu au fost identificate riscuri concrete de sustragere sau influențare a martorilor din partea inculpaților.
Reacția socială și susținerea față de Pașca
Tribunalul a menționat că, deși există acuzații grave, numeroase persoane și-au exprimat sprijinul pentru Pașca. În dosar au fost depuse mesaje și înscrisuri din partea unor susținători, care consideră că activitatea lui a fost benefică și umanitară.
Rezultă că opinia publică nu este unanima în condamnarea activităților suspectate și că un segment al comunității apreciază demersurile făcute de Pașca și familia sa. În condițiile în care activitatea a fost oprită și probele administrate, instanța a considerat că măsura controlului judiciar este adecvată procesului penal în curs.
