Consiliul General și Primăria Municipiului București nu vor fi obligate să schimbe denumirea străzii Mircea Vulcănescu din Sectorul 1, după decizia definitivă a Curții de Apel București din 2 iulie 2026. Instanța a respins acțiunea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, ce solicita această modificare.
Decizia instanței și motivele
Curtea de Apel a admis recursul formulat de Primăria București, după ce Tribunalul București, în octombrie 2024, a hotărât inițial că denumirea trebuie schimbată. Tribunalul a motivat că Mircea Vulcănescu a fost condamnat pentru crime de război și pentru implicarea în finanțarea armatei germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Instanța a dispus și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a unor articole din OUG nr. 31/2002. Aceste articole, în forma anterioară modificărilor din Legea nr. 241/2025, reglementează interdicția atribuirii de denumiri publice persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și umanității.
Intervenții și poziții din proces
Doi moștenitori ai lui Mircea Vulcănescu, Charles Andre de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu, au formulat cereri de intervenție în sprijinul Primăriei. De asemenea, un fost președinte al Ligii Studenților din Iași, Silvian Emanuel Man, și fundația care poartă numele lui Ion Gavrilă Ogoranu au solicitat participarea în proces.
Toate cele patru intervenții au fost respinse de Curtea de Apel, care a casat și hotărârea primei instanțe, respingând „al doilea capăt de cerere”, referitor la schimbarea denumirii străzii.
Solicitarea privind bustul și contextul legal
Institutul „Elie Wiesel” a cerut și demolarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, din Sectorul 2, dar această solicitare a fost respinsă, deoarece bustul se află în domeniul public al Sectorului 2, administrat de ADP Sector 2, nu în proprietatea sau administrarea Primăriei București.
Strada Mircea Vulcănescu a fost denumită astfel în 1993, prin o dispoziție a primarului general de atunci. Institutul „Elie Wiesel” susține că, potrivit OUG nr. 31/2002, promovarea în spațiul public a cultului persoanelor vinovate de crime de război sau genocid este interzisă, iar denumirea străzii încalcă această prevedere.
Procesul și argumentele legale
Demersul de schimbare a denumirii a fost inițiat în 2022 de un grup de consilieri la solicitarea Institutului „Elie Wiesel”. Comisia de atribuire a denumirilor din cadrul Instituției Prefectului a dat aviz nefavorabil, motivând că Mircea Vulcănescu nu se încadrează în definiția persoanelor vinovate de crime de genocid sau război, conform prevederilor din Ordonanța nr. 21/2002.
În plus, instanța a stabilit că condamnările lui Vulcănescu pentru crime de război reies din deciziile penale ale tribunalului și nu pot fi anulate sau considerate nevalabile. Tribunalul și Curtea de Apel au respins, astfel, schimbarea denumirii străzii.
Cine a fost Mircea Vulcănescu
Mircea Vulcănescu a fost membru al Guvernului Ion Antonescu, fiind subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe între 1941 și 1944. El a fost filolog, filosof, sociolog, publicist și economist de extremă dreaptă.
Condamnat în 1946 de un tribunal colectiv la opt ani de închisoare, el a fost încarcerat la Aiud și a murit în 1952, din cauza unor probleme pulmonare. Apărătorii săi susțin că nu a participat la decizia intrării României în război și consideră condamnarea ilegitimă.
Cu toate acestea, autoritățile și instanțele au considerat că Vulcănescu avea responsabilități legate de sprijinirea financieră a armatei germane și a participat la activități ce au avut implicații în timpul războiului.
