Portul Constanța a fost scena unui incident complex provocat de o dronă militară ucraineană, care a explodat în zona Dana 78 a portului, vineri, 5 iunie 2026. Evenimentul a declanșat măsuri de securitate și o reacție rapidă din partea autorităților române, într-un context tensionat generat de războiul din Ucraina.
Detalii despre incidentul din portul Constanța
La ora 06:20, Garda de Coastă a fost informată despre prezența unui obiect plutitor în apropierea portului. În dimineața zilei, autoritățile române au primit notificarea că patru drone marine ucrainene și-au pierdut controlul și urmau să activeze secvența de autodetonare.
La ora 10:25, sistemele au detectat semnalul de autodistrugere al dronei. În următoarele trei minute, drona s-a autodetonat în Dana 78, fără a fi înregistrate victime. Imediat, au fost evacuate zonele din jur, iar Planul Roșu de Intervenție a fost activat.
Ulterior, au fost raportate explozii și în alte zone ale Mării Negre, confirmând distrugerea celor patru drone. Autoritățile au continuat operațiunile de neutralizare și au dispus măsuri suplimentare de securitate portuară.
Reacțiile oficiale și măsurile durabile
Ministerul Apărării Naționale a solicitat deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare cu Forțele Navale Ucraine pentru gestionarea unor incidente similare în viitor. În plus, s-a impus ca orice drone navale lansate să fie programate pentru autodetonare în zone sigure în cazul controlului pierdut.
MApN a mulțumit pentru informațiile primite, dar a cerut clarificări suplimentare, subliniind disponibilitatea pentru o colaborare mai strânsă.
Până la finalizarea anchetei, au fost stabilite proceduri de intervenție mai stricte și s-au stabilit măsuri de protecție infrastructurii portuare, inclusiv pentru porturile militare și civile, pentru prevenirea unor astfel de evenimente în viitor.
Criza dronei maritime și caracteristicile acesteia
Drona ucraineană a fost identificată drept un model Sargan-3000, dezvoltat de Ucraina în aprilie 2026. Sistemul este o platformă fără pilot, multifuncțională, adaptată pentru diverse misiuni militare precum atacuri, război electronic, lansare de drone aeriene și minare navale.
Are o lungime de 6,9 metri și o rază de acțiune de până la 1.600 km. În versiunea transportând un focos exploziv de până la 450 kg, drona poate atinge viteze între 40 și 55 de noduri. Conectivitatea se realizează prin sisteme cu satelit și rețele securizate, iar sistemul de navigație este autonom, echipat pentru bruiaj GPS și contramăsuri electronice.
Există șase variante ale platformei Sargan-3000, inclusiv modele de susținere de foc (mitralieră, rachete), sisteme de război electronic, platforme purtătoare de drone aeriene și mine navale, toate adaptate pentru diverse misiuni militare.
În portul Constanța, a fost identificată versiunea Sargan EW, specializată în campanii de război electronic.
Contextul războiului și impactul asupra securității maritime
Incidentul survine la doar o săptămână după ce o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusă, s-a prăbușit pe un bloc din Galați, rănind două persoane.
Forțele Navale Române au intensificat măsurile de protecție portuară, incorporând echipamente și proceduri pentru a reduce riscurile generate de astfel de drone. Nu au fost raportate victime în urma exploziei dronei ucrainene, iar situația a fost gestionată conform planurilor de intervenție.
Acest incident subliniază riscurile tehnologice și militare în zona Mării Negre, în contextul războiului deschis între Ucraina și Rusia.
