România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de premierul PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii social-democrați și-au depus demisiile. După acest eveniment, formarea unui nou guvern a fost lungă și dificilă, culminând cu căderea Executivului în urma moțiunii de cenzură adoptate pe 5 mai.
Contextul politic și negocierile pentru formarea unui nou guvern
Moțiunea de cenzură a fost votată de 281 de parlamentar, același număr cu cel al voturilor cu care a fost demis și fostul prim-ministru Florin Cîțu, în octombrie 2021. În urma acesteia, PNL a intrat în opoziție. Consultările oficiale de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac.
Nici această variantă, nici cea de-a doua propunere, Adrian Veștea, nu au fost acceptate de majoritatea parlamentarilor. Veștea a primit voturi doar de la 189 de deputați, fiind necesare cel puțin 233 pentru validare. Ulterior, discuțiile s-au concentrat pe variante precum Sorin Grindeanu, propus de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.
Blocajul și acuzațiile politicii
Nicușor Dan a afirmat că Ilie Bolojan, premierul demis, blochează formarea guvernului prin schimbări repetate de poziție, acuzându-l de răzgândiri care întârzie procesul politic. El a mai spus că Bolojan nu susține un guvern minoritar PSD, deși inițial anunțase sprijin pentru această variantă.
Președintele a transmis că poziția PNL s-a schimbat, de la susținerea unui guvern minoritar PSD până la refuzul de a susține candidatul Sorin Grindeanu, propus de PSD. Această schimbare a generat critici din partea unor lideri PNL, precum Alexandru Muraru, care a acuzat PSD că a demolat guvernarea pro-europeană și a nesocotit angajamentele externe.
De partea cealaltă, Siegfried Mureșan a declarat că PNL nu îl va susține pe Grindeanu și că partidul nu are intenția de a accepta un guvern fără angajamente concrete asupra obiectivelor de guvernare.
Starea actuală a guvernului și perspectivă
Ilie Bolojan, deși a fost demis prin moțiune de cenzură, continuă să exercite funcția de premier, fiind considerat possible să rămână în funcție până la reluarea sesiunii parlamentare de la 1 septembrie. Până în prezent, nu s-a reușit formarea unui guvern „plin”, iar România traversează o perioadă de instabilitate politică.
Palatul Cotroceni a rămas în așteptare după eșecurile negocierilor, în ciuda declarațiilor oficiale privind intențiile de a constitui un guvern legitim și funcțional în cel mai scurt timp.
