România se află în criză politică de aproape două luni, de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar actuala situație nu a permis formarea unui nou guvern stabil. În ciuda numerousor negocieri și consultări, țara rămâne fără un guvern „plin”, iar parlamentarii nu sunt dispuși să voteze pentru anticipate, pentru că evită riscuri legate de privilegii.
Contextul crizei politice
Premierul demis, Ilie Bolojan, a fost în funcție din iunie 2025, când a fost numit în urma unui guvern minoritar. La 20 aprilie, PSD a retras sprijinul politic pentru Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile, culminând cu căderea guvernului după 11 luni de la învestire, în 5 mai.
După această înregistrare, PNL a anunțat că va trece în opoziție. Consultările care au avut loc între președintele Nicușor Dan și partide pentru desemnarea unui nou premier s-au derulat în perioada 18 mai – 4 iunie. La final, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac, dar partidele au anunțat că nu îl vor susține în Parlament.
După refuzul parlamentarilor de a susține propunerea lui Eugen Tomac, președintele a avansat apoi candidatura lui Adrian Veștea. Însă, și această variantă a fost respinsă, la vot, cu 189 de voturi favorabile, fiind nevoie de cel puțin 233 pentru validare.
Pe 23 iunie, Nicușor Dan a început noi consultări oficiale pentru identificarea unui candidat acceptat de toate forțele politice. PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Ulterior, s-au purtat discuții și cu privire la o posibilă susținere pentru un guvern minoritar PSD, dar pozițiile partidelor s-au schimbat, punând blocaje suplimentare.
Declarațiile și acuzațiile din jurul blocajului
Președintele Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de blocaje repetate în procesul de formare a unui nou guvern, prin răzgândiri și schimbări de poziție. În cadrul unor declarații publice, el a susținut că Bolojan s-a opus unui guvern „plin”, promovând mereu variante alternative și evitând asumarea responsabilităților.
De partea cealaltă, conducerea PNL a reacționat prin vocea europarlamentarului Siegfried Mureșan, care a afirmat că partidul său nu îl va susține niciodată pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, subliniind lipsa de angajament concret din partea acestuia privind obiectivele guvernării.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a criticat pozițiile pro-PSD și a accentuat că această opțiune va submina încrederea publicului în partide. În plus, el a amintit de distrugerile aduse guvernului pro-european și de nesocotirea protocolului de guvernare de către PSD.
Starea actuală și perspectiva
Deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până la reluarea sesiunii parlamentare din septembrie. În prezent, nu există un guvern funcțional, iar țara continuă să administreze cu interimate și interimari, fără o majoritate parlamentară clară.
Negocierile au rămas în impas, fiindcă partidele nu au reușit să ajungă la un acord pentru un guvern „asumat” și acceptat de întreg spectrul politic, ceea ce perpetuează instabilitatea politică și incertitudinea pentru viitorul apropiat.
