Reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului 2026 oferă o perspectivă favorabilă pentru România înaintea discuțiilor cu agențiile de rating în iulie, consideră experții economici. Această performanță este percepută ca un semnal pozitiv pentru stabilitatea economică a țării, în contextul actual de incertitudine politică.
Contextul deficitului bugetar și evoluția sa
Deficitul bugetar în primele cinci luni ale anului a atins 1,75% din PIB. Este mai mic decât nivelurile înregistrate anterior, fiind considerat un indicator de performanță fiscală. În opinia sa, un deficit mic poate fi interpretat ca o evoluție bună doar după ce ținta de 6 – 6,2% din PIB va fi atinsă la sfârșitul anului.
Perspectiva economistului Ionuț Dumitru
Ionuț Dumitru afirmă că, deși deficitul actual este mai mic decât așteptările, nu este încă momentul pentru concluzii definitive. El menționează că ar trebui urmărit dacă România va atinge ținta stabilită, după semestrul al douălea, pentru a putea evalua evoluția economică anuală.
El evidențiază că, în condițiile în care economia are performanțe modeste și înregistrează o creștere economică redusă, veniturile bugetare pot avea de suferit, mai ales în contextul plății celor 600 de milioane de euro și penalități către compania Pfizer pentru doze de vaccin Covid contractate în mai 2021 și apoi anulate.
Economistul subliniază, de asemenea, că evoluția cheltuielilor bugetare trebuie urmărită îndeaproape, pentru a evalua probabilitatea de atingere a țintei stabilite pentru anul 2026. El consideră prematură orice concluzie finală pentru primele șase luni ale anului, recomandând așteptarea unor date din a doua parte a anului, pentru a putea identifica eventuale surprize.
Impactul instabilității politice asupra costurilor de finanțare
El avertizează că incertitudinea politică continuă menține costurile de finanțare ale economiei la un nivel ridicat. Menține și costurile pentru Guvern, în condițiile în care dobânzile la datoria publică au ajuns deja la 7%.
El afirmă că, pentru reducerea acestor costuri, consolidarea fiscală trebuie să devină o prioritate, pentru a reduce spațiul de manevră al dobânzilor, care în prezent reprezintă 3% din PIB și limitează spațiul bugetar disponibil.
Percepția privind ratingul de țară și investițiile publice
Adrian Negrescu susține că scăderea deficitului bugetar la 1,75% reprezintă o realizare semnificativă pentru România în contextul zgomotului politic și percepției de instabilitate. Aceasta poate sprijini eforturile de menținere a ratingului de țară.
Potrivit datelor preliminare ale lui Alexandru Nazare, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei în anul anterior, la 44,73 miliarde lei în 2026. Această creștere este interpretată ca un semnal pozitiv pentru economie.
Implicații pentru discuțiile cu agențiile de rating
Performanța fiscală pentru primele cinci luni din 2026 creditează poziția României în negocierile cu Moody’s și Fitch din iulie. O poziție favorabilă în aceste discuții poate influența stabilitatea ratingului de țară, oferind o perspectivă de stabilizare economică.
