Consiliul Concurenței analizează tranzacția dintre Bonafarm Zrt. și FrieslandCampina România, precum și impactul asupra pieței laptelui din România. În acest context, autoritatea a solicitat informații de la fermieri și operatori economici implicați, pentru a evalua condițiile sectorului de producție primară a laptelui.
Impactul asupra sectorului laptelui în România
Un furnizor al Napolact a relatat că, înainte de expirarea contractului cu FrieslandCampina, compania a anunțat brusc că nu va mai continua colaborarea, fără avertisment prealabil. Aceasta a creat dificultăți pentru fermieri, pentru care negocierea unui nou contract s-a dovedit dificilă. Consiliul Concurenței a implicat fermieri, inclusiv cooperativa agricolă menționată, pentru a obține o imagine clară asupra condițiilor de producție, a puterii de negociere și a efectelor de concentrare asupra pieței.
Negocierile și condițiile contractuale
Fermierii au explicat că puterea de negociere este slabă, fiind condiționată de dimensiunea fermei, cantitatea de lapte livrată și capacitatea de stocare. În perioade de excedent de lapte, prețul negociat devine inexistent, însă în perioadele cu cerere mare, negocierile sunt mai ușoare dacă livrările rămân constante. Fermierii susțin că procesatorii propun clauze favorabile acestora, însă lipsesc prevederi legate de penalizări pentru întârzieri la plată sau restricții privind cantitățile de lapte achiziționate.
Concurența și importurile de lapte
Unele ferme din Ungaria concurează cu fermele românești din cauza situației geografice și a costurilor de colectare. Cooperativa agricolă menționată afirmă că puterea de negociere a fermierilor și cooperativelor a rămas redusă, iar prețurile la poarta fermei au rămas neschimbate de peste 15 ani, deși valoarea componentelor precum grăsimea și proteina a crescut pe piața internațională.
Sectorul de procesare a laptelei se bazează în principal pe lapte românesc, însă cantitatea colectată este insuficientă pentru a satisface cererea industriei. În 2024, aceasta a crescut de la 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone, apoi a coborât la 1,1 milioane tone în 2025. Ca urmare, procesatorii importă lapte de înaltă calitate pentru a acoperi deficitul și pentru a diversifica sortimentele de produse lactate.
Prețurile și importurile de lapte
Prețul mediu de achiziție al laptelui provenit din afara României este, în general, mai mare decât cel al laptelui românesc, ceea ce stimulează importurile. În 2024, importurile de lapte brut au crescut cu 39,8% în procentaj față de anul anterior, în condițiile în care cantitatea de lapte local colectată a fost mai mare cu 55.549 tone, comparativ cu creșterea de 44.623 tone din importuri. Astfel, în pofida creșterii importurilor, piața românească continuă să depindă de furnizări externe pentru acoperirea necesarului.
În prezent, tranzacția de consolidare dintre Bonafarm Zrt. și FrieslandCampina România se află în faza de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, conform oficialilor oficiali ai Cancelariei Prim-Ministrului.
