Vasile Bănescu critică folosirea discursului religios și ortodox în contexte politice suveraniste și pro-ruse, acuzând percepția distorsionată a leaderului rus Vladimir Putin. El sugerează că imaginea liderului de la Kremlin este construită artificial pe fondul simbolismului ortodox, pentru a legitima anumite poziții politice și ideologice în spațiul public românesc.

Comentariu asupra discursului politic și religios

Bănescu a postat pe Facebook o reacție critică la adresa folosirii discursului religios în contextul poziționărilor politice. El afirmă că Vladimir Putin este descris ca „mare ctitor la muntele Athos”, o zonă considerată simbolic a spiritualității ortodoxe, ceea ce sugerează o apropiere artificială între liderul rus și valorile religioase tradiționale ale ortodoxiei.

El spune că această imagine servește în a transmite salutări „poporului ortodox român”, descriind comunicarea politică ca fiind una de natură „serpește”. Bănescu consideră că această strategie are scopul de a influența și lega credința ortodoxă de mesajele politice ale Rusiei.

Intervenția lui Diana Șoșoacă și interpretarea lui Bănescu

Reacția a venit după intervenția europarlamentarului și liderului partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă, care s-a adresat direct lui Putin la forumul de la Sankt Petersburg. Șoșoacă a afirmat că românii „nu îl urăsc” pe liderul rus și a criticat conducerea României, acuzând „Bruxelles-ul” și lipsa unui președinte.

Putin a evitat comentarii directe despre politica internă a României, dar a transmis în schimb salutări rolului ortodoxiei în rândul românilor, detaliu criticat de Bănescu. Acesta susține că salutul nu este unul innocent, ci parte a unei strategii de influență și legitimare morală prin utilizarea simbolurilor religioase.

Ironia și critica față de discursul mistic

Bănescu ironizează și discursul Dinei Șoșoacă, considerându-l un exemplu al modului în care anumite personaje publice prezintă Putin ca pe un apărător al păcii și valorilor tradiționale. El caracterizează această prezentare ca fiind în stilul „mysterium tremendum et fascinans”, formulă utilizată adesea pentru a descrie fenomenul mistic.

Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei exprimă, indirect, scepticismul față de această retorică și subliniază că astfel de discursuri întăresc o stare mistică în cadrul „actualei Ortodoxii românești”.

Criticile la adresa reacției Bisericii

Bănescu critică lipsa de reacție a unor comunicatori și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române în fața asocierii dintre ortodoxie, discurs pro-rus și mesaje antieuropene. El afirmă că această pasivitate creează o formă de acceptare tacită a fenomenului.

El denunță faptul că această situație „luminează cele mai îndepărtate cotloane ale actualului univers ortodoxist românesc”, caracterizând intervenția lor ca fiind una de compromis și neajutorare în fața influenței externe și a manipulărilor.

Reflecție asupra discursului mistic și autohton

În încheiere, Bănescu face referire la un citat atribuit discursurilor cu tentă mistică și anti-rațională: „Dacă te apuci să înțelegi, intri în minte și s-a terminat”. El interpretează această expresie ca fiind un „răspuns athonit sau bisericesc autohton”, numindu-l „apofatism pur”, o formulare teologică și filozofică despre tăcere și misteriozitate în fața necunoașterii.

Această caracterizare subliniază scepticismul autorului față de modalitatea de interpretare și utilizare a simbolurilor religioase în discursurile politice și publice.