“România are șansa de a deveni un centru (engl. hub) regional pentru finanțele sustenabile, însă oportunitatea este limitată în timp. Pentru a trece de la discuțiile teoretice la implementarea efectivă în economie, recomandăm prioritizarea și aplicarea rapidă a mai multor măsuri,” indică autorii ISF în raportul “Orizont 2030: Agenda strategică pentru promovarea finanțelor verzi în România”. Aceasta reprezintă concluzia principală a unuia dintre studiile realizate de ISF în cadrul proiectului “Implementarea reformelor UE pentru Investițiile de Retail în Tranziția Ecologică”, finanțat de Inițiativa pentru Climă Europeană (EUKI) și echivalentul german al Ministerului Mediului (engl. Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation, Nuclear Safety and Consumer Protection), notează www.studiifinanciare.ro. 

Această concluzie include și multiple recomandări privind acțiuni concrete și măsuri pe care le puteți accesa AICI în secțiunea Rapoarte, sub titlul Horizon 2030: Cadru strategic pentru accelerarea finanțelor sustenabile în România.

Finanțele verzi constituie pilonul esențial al criteriilor ESG (Environmental, Social, and Governance), un set de standarde reglementate prin legislație europeană ce va guverna, cel mai probabil, piețele viitorului, inclusiv cele financiare. În Uniunea Europeană și, implicit, în România, acest ansamblu de reglementări este deja în curs de implementare. Cele mai cunoscute produse financiare „verzi” din țara noastră sunt obligațiunile emise de bănci pentru finanțarea creditelor cu scopuri sustenabile și creditele verzi, destinate, de exemplu, creșterii capacităților de producție și stocare a energiei din surse regenerabile sau pentru eficiență energetică. Aceleași principii se aplică și în sectorul piețelor financiare nebancare (asigurări, fonduri de investiții, piața de capital, pensii private etc.). Acest domeniu a fost central în studiile mai sus menționate.

Cercetările au inclus sondaje, focus grupuri și acțiuni de tip mystery shopping, implicând sute de companii și investitori de prim rang, precum și peste 1.000 de consumatori din toate categoriile sociale.

Educația financiară și nivelul veniturilor, factori cheie în înțelegerea finanțelor viitorului

Cele patru studii tematice pot fi consultate AICI în secțiunea Rapoarte. Unul dintre aceste rapoarte aduce o analiză statistică detaliată, bazată pe intervievarea a 200 de investitori de top și 1.000 de persoane din populația generală, selectate pentru reprezentativitate. Materialul conține recomandări pentru creșterea nivelului de cunoaștere și adoptare a principiilor finanțelor sustenabile, disponibil online, dar și în acest text vom evidenția câteva concluzii:

• Investitorii individuali intervievați arată un grad ridicat (~67%) de conștientizare a elementelor de finanțe sustenabile. Totuși, percepțiile eronate – în special referitoare la terminologia ESG, impact și certificări – prevalează (>30% dintre respondenți fiind nesiguri sau inexacti). Astfel, deși nivelul de conștientizare este crescut, înțelegerea profundă rămâne limitată.

• Aproximativ 36% dintre respondenți au deja investiții sustenabile, iar aproape 55-58% intenționează să își mărească deținerile în următorii trei ani. În special, investitorii de vârf alocă o proporție mai mare din portofoliu (peste 20-40%) fondurilor verzi, indicând o implicare mai avansată și un nivel educațional superior, precum și un interes pentru activele durabile.

• Investitorii de elită, cu venituri mai mari și portofolii bogate, manifestă o încredere mai mare în performanța și impactul fondurilor sustenabile, adoptând o abordare mai precaută privind riscurile. De cealaltă parte, populația generală exprimă mai multă incertitudine și diversitate în atitudini, subliniind necesitatea unei educații financiare specializate.

Mai multe informații despre percepția românilor asupra finanțelor verzi și asupra modului în care le abordează instituțiile financiare pot fi găsite AICI.