Vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul misiunii Delegației Ad Hoc a Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a Parlamentului European în Serbia, europarlamentarul ECR, Șerban Dimitrie Sturdza, raportor alternativ pentru procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, a avut mai multe întâlniri de lucru la Belgrad cu reprezentanți de rang înalt ai autorităților sârbe și ai societății civile.

Pe durata vizitei oficiale, delegația Parlamentului European s-a întâlnit cu E.S. domnul Marco Đurić, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, E.S. domnul Nemanja Starović, ministrul Integrării Europene, E.S. doamna Elvira Kovács, vicepreședinte al Adunării Naționale și președinte al Comisiei de Integrare Europeană, precum și cu reprezentanți ai grupurilor politice parlamentare aflate la guvernare și în opoziție. De asemenea, au avut loc întrevederi cu reprezentanți ai mass-media, ai organizațiilor neguvernamentale, ai mediului universitar și ai studenților, precum și cu ambasadorii Italiei, Germaniei și Franței acreditați în Serbia.

În urma discuțiilor, europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza a atras atenția asupra blocajelor actuale din procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

„Am observat cu tristețe și îngrijorare că demersul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană a fost încetinit și se află chiar într-un impas. Este crucial ca atât Serbia, cât și Uniunea Europeană, să mențină deschis canalul de dialog”, a spus europarlamentarul român.

El a subliniat importanța strategică a integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană, evidențiind rolul central al Serbiei în regiune.

„Nu pot concepe Europa de mâine fără integrarea țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Serbia, datorită dimensiunii și poziției sale, joacă un rol esențial pentru pacea și stabilitatea regională”, a adăugat Șerban Dimitrie Sturdza.

De asemenea, europarlamentarul a insistat pe respectarea criteriilor de aderare și pe tratament egal pentru toate statele candidate.

„Procesul de admitere trebuie să se bazeze pe merite, reforme autentice și aliniere la valorile comunitare. Uniunea Europeană trebuie să aplice reguli clare, valabile pentru toate țările aspirante, evitând scurtături pentru unii și obstacole pentru alții.”

În timpul vizitei, delegația AFET a constatat un sentiment crescut de frustrare și dezamăgire în rândul populației sârbe în legătură cu perspectivele europene ale țării.

„Serbia a cerut aderarea la NATO și la Uniunea Europeană imediat după încheierea conflictelor din fostul spațiu iugoslav. La mai bine de două decenii, cetățenii încă așteaptă rezultate concrete”, a subliniat europarlamentarul.

Referitor la situația Kosovo, Șerban Dimitrie Sturdza a remarcat complexitatea factorilor istorici, culturali și identitari care influențează poziția Serbiei.

„Din motive profunde, Serbia nu este dispusă să recunoască Statul Kosovo și, cu atât mai puțin, să accepte o eventuală aderare a Kosovo la Uniunea Europeană. Aceste realități trebuie abordate cu responsabilitate și realist politic.”

Europarlamentarul a exprimat disponibilitatea de a continua dialogul instituțional cu autoritățile de la Belgrad.

„Sunt pregătit să revin la Belgrad ori de câte ori va fi nevoie, pentru a sprijini îmbunătățirea dialogului bilateral între Uniunea Europeană și Serbia.”

Un aspect important al misiunii a fost situația minorității române din Timocul sârbesc. În acest sens, Șerban Dimitrie Sturdza a transmis o scrisoare oficială ministrului sârb al Integrării Europene.

„Românii din sudul Dunării nu au acces la educație, mass-media, servicii religioase sau administrative în limba română. Mai mult, comunități românești riscă să dispară din cauza dislocărilor și evacuărilor forțate”, a evidențiat europarlamentarul.

A subliniat principiul reciprocității în relațiile europene.

„România reprezintă un exemplu de respect pentru drepturile minorităților, inclusiv prin finanțarea anuală acordată comunității române din Serbia. Prima regulă a diplomației este reciprocitatea. Fără respect pentru drepturile minorităților naționale, aderarea Serbiei la Uniunea Europeană nu va fi posibilă.”

În concluzie, Șerban Dimitrie Sturdza a afirmat că sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană depinde de respectarea integrală a drepturilor minorității române din Serbia.

„Personal, nu pot susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană fără respectarea pe deplin a drepturilor minorității române, denumită uneori vlah.”

Articol finanțat de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) din Parlamentul European