Miercuri seară, la Antena 3, conducătorul Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a discutat în detaliu despre principalele provocări cu care se confruntă sistemul judiciar din România și eforturile de combatere a marii corupții.

El a explicat care sunt cele mai importante probleme identificate în prezent și de ce multe dintre acestea nu sunt direct legate de activitatea procurorilor DNA, ci de modul în care funcționează întregul sistem judiciar.

Întrebat despre aspectele care pot fi îmbunătățite în domeniul justiției și, în special, în activitatea DNA, Marius Voineag a menționat în primul rând stabilitatea legislativă, o problemă ce, în opinia sa, afectează atât eficacitatea anchetelor, cât și percepția publică asupra instituției.

„Cred că cel mai important aspect de avut în vedere este stabilitatea legislativă. În ceea ce privește imaginea publică, suportăm consecințele deciziilor date de instanțele judecătorești în legătură cu prescripția. Însă, un aspect ignorat este”, a explicat șeful DNA.

A amintit că prima hotărâre a Curții Constituționale privind prescripția a fost emisă în anul 2018, iar responsabilitatea clarificării cadrului legal a revenit legislativului de atunci.

Conform lui Marius Voineag, legiuitorul ar fi trebuit să intervină în maximum 45 de zile pentru a elimina efectele deciziei respective, însă acest proces s-a realizat abia după patru ani.

„Procesele au avut un impact în lanț în timp, reflectate în imaginea publică, dar noi nu am avut un aport negativ în această privință”, a mai declarat Voineag.

De asemenea, el a afirmat că DNA este criticată pentru blocajele legislative care nu țin de activitatea procurorilor.

În acest sens, stabilitatea și stabilitatea legislativă sunt, după părerea sa, esențiale pentru o justiție funcțională în țară.

Al doilea dezavantaj important menționat de Marius Voineag vizează capacitatea redusă a instituițiilor de control de a sesiza cazuri de corupție comparabil cu cele investigate de DNA.

Șeful DNA a explicat că frecvent aceste structuri nu reușesc să identifice și să transmită suficiente cazuri relevante către procurori.

„Un alt punct, și pe înțelesul populației, este incapacitatea frecventă a instituțiilor de control de a se ridica la nivelul Direcției Naționale Anticorupție. Nu pot trimite volumul nostru de cazuri”, a spus Voineag.

Conform datelor sale, în 2024, toate organismele de control, de la ANI și Curtea de Conturi până la alte structuri, au sesizat DNA în numai 39 de situații.

În același timp, DNA a înregistrat 1.888 de opinții judiciare noi.

„Imaginați-vă proporția: o cotă extrem de scăzută, mult sub ceea ce producem noi. Noi ca organ de aplicare a legii lucrăm cu informațiile pe care le primim”, a spus șeful DNA.

El a subliniat că procurorii nu pot construi cazuri solide în absența sesizărilor fiabile din partea instituțiilor cu atribuții de control legalitate în administrație.

Marius Voineag a adăugat că DNA se bazează, adesea, pe alte surse precum informațiile obținute de structurile de intelligence, anchetele jurnalistice sau plângerile cetățenilor.

Deși relevante, aceste surse nu pot substitui un flux constant de sesizări directe de la organismele de control, susține el.

„Acestea trebuie să fie permanent, direct și constant de la instituțiile care au compartimente dedicate. Ele trebuie să se transmită mai departe”, a menționat Voineag.

„Lupta împotriva corupției nu se limitează doar la DNA, ci implică toate structurile cu atribuții în acest domeniu, pentru ca acestea să își îndeplinească rolul și să trimită corpuri de control la miniștri și alte persoane”, a concluzionat el.