Specialiștii CFA consideră că în anul următor se preconizează o creștereEconomică modestă, apropiată de zero, iar deficitulBugetar va fi în jur de 6%, ceea ce ar reprezenta o realizareNotabilă, dar va rămâne în continuare nesustenabil. MinistrulFinanțelor, Alexandru Nazare, rămâne optimist cu privire la strategieafiscal-bugetară.

Adrian Codîrlașu avertizează că majorările impozitelor pe proprietate,lanțate de la 1 ianuarie 2026, nu vor fi suficiente pentru reducerea deficituluiBugetar, fiind foarte probabil ca în partea a doua a anului viitor săavem o nouă ajustare a TVA, situată în intervalul de 23%-24%,aproximativ aceeași medie cu cea din Uniunea Europeană. El menționează căîn 2025 s-au aplicat deja trei creșteri de taxe și impozite și că, cel maiprobabil, această tendință va continua și în anul următor.

Raportul CFA pune accent în continuare pe zona de taxe indirecte, pentrucă de acolo statul va colecta cel mai rapid și eficient. Cota de TVA de 21% neplasează exact la media UE, dar există și țări care au 24%.

România a mai avut această cotă în timpul crizei din 2008-2009. În acestcontext, o eventuală creștere a TVA nu doar că nu este imposibilă, cieste chiar probabilă. Într-un scenariu mai pesimist al CFA, s-ar putea reveni laprecipitul de 24%. Evident, ajustările accizelor vor urma calendarul european.

Totalitatea majorărilor de taxe indirecte va continua să alimenteze inflația, care seanticipează să rămână ridicată și în 2026. Pentru mai multe detalii,consulte și previziunile CFA privind cursul leu-euro.

Un aspect semnificativ menționat de Adrian Codîrlașu este cel referitor la datoriapublică, care va continua să înregistreze creșteri. În anul următor, doarcheltuielile cu dobânzile la datoria publică vor depăși 3% din PIB,probabil atingând chiar 3,5% din PIB.

Alte riscuri pentru 2026 includ posibilitatea reformării cotei unice,având în vedere majorarea acesteia peste nivelul de 16%-17%, iar reintroducereaimpozitului progresiv este cel mai probabil amânată cu un an sau doi. Totuși, taxele și impozitele asupra forței de muncă devin deja împovărătoare.

”IMCA conduce la reduceri de personal, creșterea prețurilor bunurilor finite șipărăsirea investitorilor din România,” afirmă Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. El subliniază că acest tip de impozit aduce prejudicii atât angajaților cât și angajatorilor. ”De fapt, familiile cu venituri mici suferă cel mai mult din cauza acestor măsuri, potrivit statisticilor dinUE,” adaugă Codîrlașu.

În aceste condiții, liderul CFA sugerează că ar trebui să fie reevaluată cota unică, nu renunțată, dar posibil că nivelul de 16% este prea scăzut, iar un impozit de 17% sau chiar 18%ar fi mai adecvat. În plus, salariul minim pe economie ar trebui crescutîn scopul protejării familiilor cu venituri modeste față de inflație șirea creșterii prețurilor la utilități.