Planurile pentru FEPRA sunt explicate, într-un interviu pentru Economica, de Ionuț Georgescu (foto), fondatorul și CEO-ul companiei. Până în 2026, conform declarațiilor sursei citate, FEPRA intenționează să își dubleze numărul de angajați, ajungând la aproape 200, în principal prin extinderea unităților de prelucrare a materialelor reciclabile, situate în Buftea și Brad. Investițiile propuse pentru atingerea acestui obiectiv se cifrează la 10 milioane de euro, menționează Georgescu. FEPRA colaborează de mai mulți ani cu principalele nume din sectorul economic, precum Lidl, Kaufland, Pepsi, Samsung sau Ursus. Odată cu diversificarea activităților și transformarea din OIREP într-un centru integrat de servicii, a fost extins și portofoliul de parteneriate.

Citește și: Sute de mii de tone de ambalaje reciclate pentru Lidl, Kaufland, Pepsi sau Samsung. Georgescu, FEPRA: „Din 2021, ne extindem serviciile”

„Colaborăm cu producători și distribuitori din diverse sectoare economice, de la industria băuturilor (apă, bere, sucuri) și lanțurile de retail, până la producători și importatori importanți din domeniul FMCG. Avem încrederea a peste 1.350 de companii naționale și internaționale”, a declarat Georgescu. În cea de-a doua divizie de reciclare, partenerii de top includ BA Glass România și unii dintre cei mai importanți producători de rPET din Europa. În interviu, se analizează și planurile de evoluție, precum și dificultățile întâmpinate de o astfel de activitate într-o țară în care reciclarea a cunoscut o dezvoltare lentă în ultimii 30 de ani, și se explică conceptele de Organizație de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului (OIREP) și centru integrat de servicii, denumit one stop shop, utilizate de FEPRA.

Economica: Ce reprezintă, specific, activitatea FEPRA și ce presupune transferul de responsabilitate în procesul de reciclare a deșeurilor?

Ionuț Georgescu, FEPRA: În prezent, FEPRA depășește conceptul tradițional de OIREP. Ne-am asumat rolul de centru unic pentru economia circulară, acoperind întregul lanț de responsabilitate, de la punerea pe piață, prin consultanță și preluarea responsabilității, până la colectare, reciclare și reintegrare a materialelor în economia circulară. Funcționăm deosebit de integrat, cu trasabilitate totală și responsabilitate directă asupra rezultatelor.

Expansiunea în domeniul producerii – prin fabricile proprii de procesare a PET-ului și a sticlei – s-a produs natural, oferindu-ne un avantaj esențial: înțelegem direct realitățile de teren și le transformăm în soluții pentru producători. Experiența operatională ne sprijină, de asemenea, în anticiparea și gestionarea provocărilor reale ale tranziției către economia circulară.

Simultan, diversificăm portofoliul de servicii, adăugând noi fluxuri precum textilele și echipamentele electrice, pentru a crea o infrastructură completă de responsabilitate extinsă.

La nivel european, principiul responsabilității extinse a producătorului (EPR) presupune că răspunderea nu se limitează la comercializare. Producătorii trebuie să asigure colectarea, reciclarea și reintegrarea materialelor. Rolul FEPRA este de a le furniza soluțiile și infrastructura necesare pentru realizarea acestor obiective, într-un mod eficient, transparent și previzibil.

Cine sunt cei mai importanți clienți ai FEPRA și din ce sectoare provin cei mai mulți colaboratori?

Ionuț Georgescu: Colaborăm cu fabricanți și distribuitori din multiple domenii, de la industria băuturilor (apă, bere, sucuri) și mari lanțuri de retail, până la producători și importatori relevanți din sectorul FMCG.

Suntem susținuți de încrederea a peste 1.350 de companii naționale și internaționale, iar în domeniul reciclării lucrăm cu lideri de piață precum BA Glass România și alți mari producători de rPET din Europa.

Cum va fi influențat business-ul FEPRA de noile reglementări europene mai stricte?

Ionuț Georgescu: Normativele europene reprezintă un impuls esențial pentru modernizarea industriei. Nu le percepem ca pe o constrângere, ci ca pe o oportunitate de a accelera investițiile și profesionalizarea sectorului.

Un exemplu clar este Directiva (UE) 2025/1892 referitoare la deșeurile textile: responsabilitatea trece clar la producători, iar statele membre trebuie să își construiască infrastructuri locale de colectare și reciclare. Pentru România, acesta reprezintă o provocare majoră de coordonare între autorități, sectorul privat și sectorul civic.

Aceste schimbări confirmă direcția FEPRA: operare integrată, soluții cu impact pentru producători, autorități și comunități, completate de digitalizare și trasabilitate integrală. În viitor, eficientea proceselor de reciclare și capacitatea tuturor actorilor de a reintegra materialul reciclat în circuit devin factori diferențiatori, iar România are o oportunitate reală de a deveni un actor regional relevant în economia circulară. Prin investiții locale și un cadru legislativ coerent, țara noastră poate concura pe plan regional.

Așadar, directivele europene creează atât presiune, cât și oportunități pentru cei dispuși să investească în soluții durabile și concrete.

Câte persoane angajează FEPRA în prezent?

Ionuț Georgescu: În prezent, compania are 110 angajați, iar până la finalul anului 2026 anticipăm o creștere la aproximativ 200 de angajați, în principal prin extinderea echipelor din Buftea și Brad.

Care a fost cifra de afaceri a FEPRA în 2024 și estimarea pentru 2025?

Ionuț Georgescu: În 2024, cifra de afaceri consolidată a FEPRA a fost de 105 milioane de lei, iar pentru 2025 prognozăm o creștere de circa 10%, susținută de investițiile în infrastructură și digitalizare.

Ce an consideri cel mai semnificativ pentru evoluția FEPRA?

Ionuț Georgescu: Ne raportăm mai mult la progresul intern decât doar la cifre. Cel mai de succes an este acela în care reușim să evoluăm, să răspundem mai bine cerințelor clienților și să ne întărim ekspertiza. Fiecare an a marcat creștere, diversificare și consolidare pe piață.

Există o cultură a reciclării în România? Cum s-a schimbat și ce previzionează pentru viitor?

Ionuț Georgescu: Cultura reciclării este în creștere, deocamdată în formare, dar evoluția este rapidă. Sistemul de garanție-returnare (Returo) a influențat profund comportamentul consumatorilor și a crescut calitatea materialelor colectate, ceea ce ne oferă încredere că și alte fluxuri vor înregistra progrese în perioada următoare.

Pentru dezvoltare durabilă, România are nevoie de infrastructură modernizată la nivel local și de programe continue de educare. Cu politici publice coerente, finanțări adecvate și colaborări public-private, țara noastră poate deveni un centru regional de reciclare, valorificând avantajele competitive ale domeniului.

Investiți și în alte segmente decât reciclarea tradițională?

Ionuț Georgescu: Pe lângă activitatea de reciclare PET și sticlă, investim în proiecte de upcycling textile sau servicii precum colectarea on demand și trasabilitatea digitală, precum și consultanță pentru sustenabilitate. Investițiile se concentrează în special în fabricile din Buftea și Brad. Totodată, susținem formarea liderilor în sustenabilitate, prin programe educaționale dedicate antreprenoriatului și inovării în economia circulară.

Care este diferența între un OIREP și un centru integrat de responsabilitate în economia circulară?

Ionuț Georgescu: Diferența stă în viziune și responsabilitatea operațională. Un OIREP gestionează obligațiile de mediu ale producătorilor punctual, pe când un one-stop shop integrează toate etapele economiei circulare: consultanță, trasabilitate, colectare, reciclare și reutilizare. Această reconfigurare permite clienților să acceseze soluții complete, eficiente și operaționale, nu doar conformare legală.

Care sunt investițiile necesare pentru retehnologizarea fabricii de reciclare a sticlei?

Ionuț Georgescu: Costurile planificate pentru centrele din Buftea și Brad vor depăși 10 milioane de euro, incluzând echipamente de ultimă generație, retehnologizare completă, extindere spațială, digitalizare și automatizare a proceselor de producție. La Buftea, sunt aproximativ 30 de angajați, iar după finalizarea noii linii de reciclare, echipa va fi dublată.

Ce alte inițiative majore aveți în implementare?

Ionuț Georgescu: În prezent, FEPRA dezvoltă proiecte strategice pentru crearea uneia dintre cele mai eficiente infrastructuri de economie circulară din regiune. Printre acestea, se numără modernizarea și retehnologizarea instalației de reciclare a sticlei, precum și deschiderea unei fabrici de reciclare PET, pentru a susține lanțurile complete de reciclare pentru materiale cu impact semnificativ în industrie. De asemenea, lucrăm la servicii de colectare on-demand, ce vor oferi companiilor și comunităților soluții rapide și digitalizate pentru gestionarea deșeurilor, cu urmărire în timp real și transparență sporită. În domeniul educației, lansăm un program dedicat economiei circulare, pentru a motiva și pregăti generațiile viitoare de profesioniști și lideri în sustenabilitate. În plus, derulăm inițiative complementare, precum digitalizarea trasabilității și dezvoltarea de noi linii de business, pentru a transforma FEPRA în un actor regional de referință în economia circulară, capabil să furnizeze soluții integrate și scalabile pentru provocările viitoare ale industriei.