Având un scor de rating încă incert, România a reușit să reducă dobânzile la credite, ajungând chiar sub nivelul de 7%, o etapă considerată acum sigură de majoritatea economiștilor șefi din bănci. Este de menționat, totuși, că pe piețele internaționale, România se împrumută în euro cu dobânzi comparabile cu cele din piața locală. Mai precis, costurile de împrumut pentru titlurile de stat în lei sunt similare cu cele pentru titlurile în euro, deși diferențialul de dobândă între cele două valute rămâne semnificativ. În ultimele zile, costul de finanțare al statului a început din nou să crească spre 7%, după o perioadă de scădere în ultimele luni.

Cum a fost posibil?

”Investitorii, fie că sunt zeci, sute sau mii, care analizează și cursul de schimb, și ratele dobânzilor, și perspectivele economice, se simt relativ în siguranță, altfel nu ar menține o poziție stabilă. Încrederea piețelor internaționale poate fi deteriorată dacă deteriorăm stabilitatea. Este esențial ca programul de corecție fiscală să continue”, declara Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în timpul prezentării Raportului asupra Inflației.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că există un interes crescut din partea investitorilor pentru titlurile de stat, fiind alimentat de încrederea în noul plan fiscal anunțat de prim-ministrul Ilie Bolojan.

Surse din cadrul băncii centrale afirmă că reducerea dobânzilor la titlurile de stat sub 7% se datorează exclusiv încrederii investitorilor în planul fiscal promovat de guvernul Bolojan.

Condițiile actuale de pe piață

Specialiștii în gestionarea trezoreriei susțin că reducerea nivelului dobânzilor la titlurile de stat este adesea un truc frecvent utilizat de piața bancară. De exemplu, Federal Reserve a recurs de două ori în acest an la asemenea măsuri restrictive.

Finanțarea companiilor devine dificilă (fără garanții guvernamentale), iar populația deține din ce în ce mai puțină credite. Instituțiile bancare acordă împrumuturi firmelor doar cu garanții consistente, în special garantii oferite de stat.

Odată cu creșterea salariilor, în special în sectorul public, BNR a fost nevoită să emită nouă monedă. Această emisiune pentru majorarea salariilor în sectorul bugetar a dus la creșterea masei monedare și, implicit, la nivelul de lichiditate în sectorul bancar. Supralichiditatea a fost direcționată pentru a acoperi deficitul bugetar.

De pe site-ul BNR sunt disponibile date despre toate emisiunile monetare, însă aceste date sunt actualizate doar până în 2019. Din analizele altor state, rezultă că în perioada pandemiei COVID-19 s-a realizat cea mai semnificativă emisie monetară după Marea Depresie din 1929-1933. România a emis, de asemenea, monedă, însă nu neapărat pentru sprijinirea cauzei COVID-19. Dimpotrivă!

Cele mai ample emisiuni de monedă de la începutul anului 2020 provin din legi care au majorat constant salariile din sectorul public, fără acoperire bugetară. Aceste inițiative legislative au crescut masiv masa monetară, iar băncile comerciale s-au confruntat cu un surplus de fonduri pe care nu le pot administra eficient.

În prezent

Sistemul bancar și-a îmbunătățit continuu nivelul de lichiditate față de rezervelor BNR, ajungând la un surplus de 15,3 miliarde lei în luna august (date oficiale medii zilnice), după ce în iulie a revenit pe excedent. În iunie, s-a înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul din ultimii trei ani.

Managerii bancari sunt relaxați! Pe măsură ce volumul fondurilor din sistem crește, băncile le transferă către Ministerul Finanțelor. Se pare că, în ultimii ani, BNR și-a îndeplinit exemplar responsabilitățile. În prezent, cea mai dificilă provocare pentru BNR pare a fi gestionarea Relației cu Ministerul Finanțelor, lucru dificil și dificil de controlat.