„România se concentrează pe soluții de moment, ignorând perspectivele pe termen mediu și lung. Dacă ţara își dorește previzibilitate, corectitudine și simplificarea birocrației – elemente esențiale pentru acțiunile actuale –, atunci va fi afectat în special sectorul mic al întreprinderilor. În concluzie, mă tem că vom asista la un val de insolvențe până la finalul anului, deoarece firmele mici, chiar și cele cu o cifră de afaceri sub 100.000 sau 500.000 de lei, vor experimenta greutăți semnificative în urma taxării ridicate. Există riscul ca multe din aceste firme să închidă, nu doar să suspende activitatea.”, a declarat Chiriac, într-o dezbatere de specialitate.

Potrivit acesteia, mulți decizatori care iau măsuri fiscale nu înțeleg importanța competitivității fiscale, care necesită reguli simplificate, transparență și o birocrație redusă. Din măsurile anunțate de Guvern, nu există niciuna care să stimuleze economia printr-o competitivitate fiscală sporită.

„Consider că mulți dintre decizatorii care iau aceste măsuri nu înțeleg esențialitatea competitivității fiscale. Nu vorbim despre competitivitate economică, ci despre cea fiscală, care implică norme clare, transparență și o birocrație minimalistă. În pachetele de măsuri prezentate, nu am observat măsuri care să relanseze economia prin competitivitate fiscală. Lipsa acesteia, conform experților mondiali, aduce în prim-plan riscul unei recesiuni economice. Nu e vorba de a speria publicul, ci de a evidenția un aspect normal în economie.”, a declarat Chiriac.

Ea a amintit că economia românească se bazează pe consum, iar în prezent se observă o încetinire a acestui factor, conform datelor Băncii Naționale.

„Ajunși într-un punct în care ne mulțumim cu stagnarea economică. De exemplu, comunicatul Fitch din 14 august, care menține ratingul României, ne-a oferit o suficientă satisfacție. O evoluție pozitivă ar fi fost chiar mai dorită. Strategia ţării trebuie să se concentreze pe o perioadă mai lungă de doi ani, nu pe câteva luni. În ceea ce privește diminuarea deficitului bugetar, digitalizarea ANAF ar putea spori încasările, întrucât colectarea veniturilor reprezintă o problemă reală pentru România”, a afirmat președintele CONAF.

Cristina Chiriac a subliniat necesitatea menținerii unei rate a inflației și a unui nivel acceptabil al creditelor pentru agenții economici, pentru a evita modificările comportamentului acestora.

„Nu este vorba doar despre dorința Guvernului. Antreprenorii români, familiarizați cu libertatea economică, evaluează toate opțiunile. Migrarea către alte teritorii cu un sistem fiscal mai atractiv este o realitate. Trebuie să înțelegem că orice economie funcționează atât cu marile corporații, cât și cu întreprinderile mici și mijlocii. Întreprinderile mici și mijlocii formează coloana vertebrală economică, fiind responsabile de o proporție semnificativă de locuri de muncă create de sectorul privat. În plus, veniturile bugetare provin într-o proporție mare din salarii, unde povara fiscală este una dintre cele mai înalte din Uniunea Europeană”, a spus ea.

În concluzie, Cristina Chiriac consideră esențiale un pact de responsabilitate între Guvern, mediul de afaceri și sindicate pentru o abordare eficientă a noilor măsuri fiscale.

Coaliția Pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a organizat o dezbatere digitală cu tematica „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influența asupra companiilor și consumatorilor”. Dintre speakeri s-au numărat președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și un specialist fiscal.