Această propunere urmărește reducerea deducerii anumitor servicii intra-grup, ceea ce va conduce, evident, la o bază fiscală mai mare și, implicit, la o creștere a veniturilor bugetare. Pe lângă obiectivul declarat de a spori încasările pentru a diminua unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, se invocă și scopul de a preveni „externalizarea” profitului de către companiile multinaționale.

„Însă implementarea măsurii în forma actuală ar avea efecte negative semnificative, unele chiar neintenționate: discriminarea unor agenți economici, distorsiunea concurenței și chiar descurajarea investițiilor străine, fiind doar câteva exemple”, precizează Alex Milcev.

Expertul arată că, în practică, aceste cheltuieli vor fi complet nedeductibile, în ciuda unor posibile excepții aparente. Spre deosebire de întreprinderile românești, care nu utilizează încă masiv servicii intra-grup, multinaționalele se bazează pe expertiza, infrastructura și finanțarea oferite de filialele și societățile-mamă.

O cotă de impozitare mai mare pentru companiile cu capital străin față de concurența locală

Limitarea deductibilității acestor cheltuieli înseamnă, practic, o cotă de impozitare mai mare pentru firmele cu capital străin decât pentru concurenții lor locali. „Am putea vorbi chiar despre discriminare fiscală. Dacă companiile românești rămân cu o rată de impozitare mai favorabilă, iar cele străine cu una semnificativ mai mare, distorsiunea concurențială va fi evidentă. Diferențele de acest gen pot afecta cotele de piață, ținând cont de importanța marjei și a competitivității pe orice piață”, adaugă Milcev.

În spatele facturilor de consultanță sau dobânzilor plătite în străinătate se ascund cheltuieli reale ale grupurilor internaționale – personal, infrastructură IT, finanțare mai accesibilă datorită ratingurilor internaționale mai bune etc. Toate acestea sunt distribuite între subsidiari conform formulelor acceptate global, inclusiv prin regulile de prețuri de transfer, la care România a aderat (regulile OCDE, chiar dacă nu este încă membră). „Modificarea bruscă a regulilor riscă să afecteze avantajele de scalabilitate și eficiență, care fac atractive investițiile străine în economia națională”, arată Alex Milcev.

Cele 7 aspecte cu impact economic și juridic ale proiectului din pachetul 2

Expertul a identificat nu mai puțin de 7 puncte de impact economic și juridic ce pot rezulta din noua regulă de stabilire a profitului impozabil pentru entitățile multinaționale.

Pe lângă (1) distorsiunile concurențiale menționate anterior, sunt: (2) costuri operaționale mai mari pentru companiile internaționale, fapt ce diminuează atractivitatea României ca destinație de investiții și mărește costul investițiilor efectuate cu aceste fonduri.

Apoi, (3) posibile litigii juridice, având în vedere că măsurile pot intra în conflict cu alte reglementări și pot avea implicații neconstituționale.

Se mai evidențiază (4) dubla impozitare, adică aceleași venituri fiind taxate de două ori – o dată în România și o dată în țara de origine a veniturilor. Tot astfel, există posibilitatea de (5) conflicte cu dreptul european, întrucât restricționarea deductibilității poate fi interpretată ca o barieră pentru libera circulație a capitalului.

(6) Tratatele de protecție reciprocă a investițiilor, la care România participă (de exemplu, cu SUA), sunt un alt element pe care, probabil, nu s-a ținut seama în elaborarea propunerii. Aceste tratate conțin prevederi clare privind principiul nediscriminării între investitorii străini și cei locali.

În fine, avem (7) acordurile de preț în avans emise de ANAF în ultimii ani, a căror relevanță și valabilitate este contestată. Este esențială analiza rolului legislației privind prețurile de transfer în practică, în special în ceea ce privește corectitudinea tranzacțiilor intra-grup și respectarea standardelor internaționale.

În condițiile nedeductibilității serviciilor, dosarele de prețuri de transfer pentru acestea vor deveni ineficiente.