Stabilitatea sistemului bancar român este considerată adecvată față de potențialele șocuri macroeconomice și politice.

Principalele riscuri pentru stabilitatea financiară identificate de Banca Națională a României (BNR) includ incertitudinile globale generate de evenimentele geopolitice, deteriorarea echilibrelor macroeconomice naționale, riscul de neplată a creditelor acordate sectorului privat și riscurile legate de securitatea cibernetică și inovația financiară.

„Având în vedere contextul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară din România rămân semnificative, similar cu situația europeană. Din punct de vedere ciclic, două riscuri au fost evaluate ca fiind severe și alte două ca având intensitate moderată. Riscurile severe sunt: i) incertitudinile globale cauzate de evenimentele geopolitice, a căror amplificare este anticipată în perioada următoare; și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice naționale. Cele două riscuri sistemice moderate sunt: i) riscul de neplată a creditelor acordate sectorului privat și ii) riscul asociat provocărilor legate de securitatea cibernetică și inovația financiară, având o perspectivă de intensificare pe termen scurt.”, se arată în raport.

La nivel global, riscurile s-au accentuat, iar efectele protecționismului comercial, al schimbărilor în politicile comerciale ale SUA și al măsurilor de răspuns din partea altor state, creează riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară. Tensiunile comerciale apar într-un context deja vulnerabil, afectat pe fondul șocurilor anterioare și al tensiunilor geopolitice persistente, inclusiv conflictului din Ucraina și al conflictelor din Orientul Mijlociu.

„Aceste evoluții au intensificat semnificativ incertitudinile legate de politicile economice, indicatori corespunzători atingând maxime istorice”, subliniază BNR.

Perspectivele pentru creșterea economică globală au fost revizuite în jos, iar evoluțiile recente macroeconomice și geopolitice au amplificat riscurile legate de sustenabilitatea datoriei publice în contextul unei datorii publice ridicate la nivel global. Sentimentul investitorilor a fost afectat, ducând la o volatilitate sporită pe piețele financiare internaționale, în special de la aprilie încoace.

„În perspectivă, riscul unor ajustări bruște pe piețele financiare rămâne important, având în vedere evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital și obligațiunilor corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar în ansamblu a menținut stabilitatea. ”

Echilibrele macroeconomice naționale au continuat deteriorarea. În 2024, activitatea economică a încetinit semnificativ, sub estimările anterioare, PIB-ul real crescând cu 0,8%, cel mai slab avans din ultimul deceniu, cu excepția anului 2020, afectat de pandemie.

Și în primul trimestru al anului 2025, activitatea economică a crescut lent, cu 0,3% anual, temperând consumul și amplificând efectul exportului net negativ.

BNR atrage atenția că în 2024, deficitele bugetare s-au agravat, însoțite de o performanță economică sub așteptări. Implementarea lentă a PNRR-ului a generat blocaje în accesarea fondurilor și întârzieri la investiții. Fără politici fiscale puternice pentru consolidarea bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% este afectată de incertitudini mari.

„Estimarea recentă indică o revenire graduală și mai modestă a activității economice, atingând 2,8% în 2026, în timp ce previziunile pentru 2025 au fost ajustate în scădere (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea economiei a fost însoțită de o agravare a deficitului bugetar, din cauza creșterii cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a atins 9,3% în 2024, fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană, semnificativ peste următoarea cea mai mare valoare. În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Fără politici fiscale adecvate pentru o consolidare bugetară fermă, atingerea țintei de deficit bugetar de 7%, prognozată în Planul bugetar-structural, este afectată de incertitudini mari.”

În ceea ce privește riscul de neplată a creditelor, BNR observă o ușoară deteriorare a calității creditelor acordate companiilor, în special celor garantate de stat și IMM-urilor.

„Situația financiară a companiilor s-a înrăutățit; în schimb, pentru populație, patrimoniul net oferă o rezervă financiară importantă în cazul unui șoc advers. Capacitatea de plată a datoriei populației s-a îmbunătățit.”

Riscurile cibernetice s-au intensificat din cauza escaladării conflictelor internaționale și a inovațiilor tehnologice. Atacurile cibernetice vizează în principal instituțiile financiare.

„În contextul digitalizării și al conflictelor geopolitice, riscurile cibernetice devin din ce în ce mai importante. Acest climat este caracterizat de fragmentarea globală și de utilizarea frecventă a atacurilor cibernetice ca instrument în conflictele hibride. Deși numărul total al acestor atacuri rămâne incert, datele disponibile sugerează o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv o creștere a atacurilor sponsorizate de state. Unele țări utilizează infractori cibernetici pentru astfel de acțiuni. În plus, utilizarea extinsă a tehnologiilor avansate a dus la o dependență semnificativă de infrastructurile digitale, expunând întreprinderile, inclusiv cele financiare, la o gamă largă de amenințări cibernetice.”

Tendințele europene specifice riscurilor cibernetice sunt prezente și în România. Cele mai frecvente incidente la băncile locale sunt atacurile DDoS și phishing. Băncile investesc continuu în infrastructura digitală pentru a face față provocărilor tehnologiei. De asemenea, campaniile de inginerie socială (cum ar fi phishing, smishing și vishing) au crescut în recent, vizând în principal persoanele fizice.

„În acest sens, este necesară conștientizarea publică a riscurilor cibernetice, prin informații clare despre tipurile de atacuri frecvente în contextul actual. Banca Națională a României subliniază că nu solicită date bancare sau de identitate, și nici transferuri, în fraudule. ”